profcompass.com
profcompass.com
europebanking.net
europebanking.net
Aboneaza-te la newsletter

Moldova românească

Cei din Basarabia nu sunt atât de interesați de frații lor din Cernăuți și din sudul Basarabiei. Aproape de loc pot să spun

Areta Moșu, președinte al Despărțământului Mihail Kogălniceanu din Iași al Asociațiunii Astra aduce românii de pretutindeni la filonul originar

„La români, partea rămasă în afara granițelor statului liber este tot atât de mare și de însemnată ca și cea rămasă între hotarele lui” (A. D. Xenopol)

 

Reporter: Dna Areta Moșu, sunteți un organizator de excelență a taberelor pentru românii de pretutindeni. Pe care dintre ei îi aduceți cu prioritate în aceste tabere?

Areta Moșu: Prima noastră grijă în cadrul Asociațiunii Astra-Asociațiunea Transilvană pentru Cultura și Literatura Poporului Român, înființată în 1861 la Sibiu, având ca prim președinte pe Mitropolitul Andrei Șaguna-este de a avea grijă de cei din jurul țării, frații de sânge din fostele noastre teritorii, Basarabia, sudul Basarabiei din Regiunea Cernăuți,Transcarpatia – Ucraina. O altă categorie de români sunt cei care trăiesc în diferite localități din jurul granițelor României. Marele istoric Nicolae Iorga spunea „România este o țară înconjurată de români”. Legăturile noastre culturale sunt tot mai strânse cu românii din sudul Dunării, din Ungaria prin despărțămintele noastre dar și cu alte societăți culturale. De jur îmrejurul României în zone mai îndepărtat ale Balcanilor se află grupul de conaționali Cetățeni ai acestor țări. Ei sunt autohtoni și poartă nume diferite: vlahi, aromâni, rumeni, fârșeroți etc., păstrează limba română, își mențin credința, tradițiile, aspirațiile, istoria. În Bulgaria românii sunt concentrați în zona Vidinului. Au multe asociații culturale: Asociația Vlahilor și Asociația tinerilor etnici români cu care noi colaborăm. Atât din Timocul sârbesc cât și din Timocul Bulgăresc, în fiecare an invităm elevi și studenți însoțiți de profesori la taberele noastre sub genericul „Acasă la noi”. Românii din Serbia au participat la Taberele din București și Ploiești. Cei mai mulți tineri sunt invitați la taberele de cultură și civilizație românească ”Acasă la noi” din Basarabia, Transnistria nordul Bucovinei și sudul Basarabiei – Regiunea Odesa. În fiecare an sunt invitați în jur de 400 de elevi și studenți în taberele organizate la :Botoșani, Piatra Neamț, Buzău, Iași, Pașcani Covasna-Harghita, Suceava, Năsăud, Bistrița, Blaj, Alba Iulia, Tg. Muteș, Șoncuta Mare, București, Constanța, Ploieșeti etc.

 

 Rep.: Asta înseamnă că în Bulgaria situația românilor este mai bună decât în Ucraina.

A.M.: Nu este bună deloc! Românii nu sunt recunoscuți. Atât în Bulgaria cât și în Ucraina situația românilor este aproape identică. Iată ce ne scrie președintele Asociației Tinerilor etnici români din Vidin, Bulgaria, dr. Ivo Ghiorghiev : „...Oficialitățile din Bulgaria continuă procesul de asimilare prin nerecunoașterea ca neam și refuzul de a deschide școli în limba maternă în zonele cu masă compactă românească. Asociația a deschis o bibliotecă românească și face cursuri benevol în limba romnână, dar funcționari ai primăriei din Vidin au aruncat zeci de cutii cu rechizite donate pentru copii ce învață în limba romnână, au distrus inscripțiile sediului cerând să părăsim sediul societății...româninii din Bulgaria sunt umiliți și torturați psihic de autorități...ajutați-ne!...”

Iată ce ne scrie Tudor Iordăchescu, locuitor din satul Hagi Curda, r. Ismail reg. Odesa, Ucraina: „...comunitatea românească se află pe cale de dispariție...Românul de pe la noi trebuie să umble tot timpul tuchiluș, cu capul plecat. De-l ridici sus ți se dă în cap. În unele cazuri este nevoie să mergi chiar târâș, de exemplu, dacă vrei să studiezi istoria adevărată a neamului românesc. Mai pe scurt, suntem sacrificați pentru că mai suflăm și gândim românește...Ajutor cer pentru un ziar de-al nostru românesc, care să spună adevărul și să ne unească pe nou românii din sudul Basarabiei...”

În declarația trimisă președintelui Ucrainei și României de către reprezentanți ai societăților culturale românești din reg. Odesa se menționează: „...în 20 de ani, în reg. Odesa cele mai grele pierderi le-a suferit sfera învățământului școlar în limba română. Sunt doar 6 școli cu predare în limba română, iar alte 10 școli sunt mixte cu clase de predare în limba rusă și ucraineană. A scăzut numărul studenților de la cursul cu predare în limba română de la Universitatea din Ismail. Toate acestea au avut loc sub presiunea Asociației Moldovenilor din Ucraina (preș. Anatol Fetescu) Românii sunt prezentați în săptămânalul Luceafărul din Odesa drept dușmani ai „etnosului moldovenesc” care au un singur scop: să-i românizeze pe Moldoveni. Posturile de radio și televiziune nu pot fi recepționate în o bună parte din localități,iar abonarea la presa în limba română din România și Republica Moldova este interzisă”.

Românii din Ungaria sunt puțini, și au altă situație față de cei din Timoc și Voivodina. În Voivodina sunt în jur de 44 000, dar au biserică cu slujbă în limba română și au școlile lor. Au televiziune, la Vârșeț, au fost recunoscuți și li s-au dat drepturi.

Rep.: Au construit biserici?

A.M.: Au biserici, dar nu participă la slujbele religioase deoarece cei în vârstă nu cunosc limba în care este ofializată slujba (slavona). În localitatea Zlot de lângă Bor, am susținut mai multe spectacole folclorice și de fiecare dată am văzut biserica înconjurată de bălării. Răspunsul românilor a fost că serviciul religios se ține în familie. A doua zi de Paști este o sărbătoare a morților pe care o oficiază, spre exemplu cei din Bulgaria în Poina Albotina. Aici se adună românii și își comemorează morții prin melodii românețti cântate de diferite fanfare. Nu apar preoții. Slujbele sunt în slavonă, oamenii vorbesc românește. „De ce să merg la biserică?”-se întreabă ei. „ Știu eu ce vorbește popa acolo?” Nu știu să scrie. E grea situația acolo. Ca și în Macedonia. Singura biserică românească este la Malainița unde preotul slujește în limba română, dar are mari probleme cu autoritățile.

Rep.: E mai grea decât în Ucraina?

A.M.: Ucraina seamănă cu Timocul sârbesc. Sunt aceeași oameni ai legii care te îndrumă pe străzi greșite, te controlează, te dezinformează. Autoritățile culturale nu pot fi desfășurate în instituții decât cu aprobarea autorităților regionale. Am înțeles multe de acolo, eu știu limba rusă și îmi folosește... Noi ne ocupăm de românii din afara granițelor. Basarabia e importantă, dar e un stat cu conducere românească. Au școli, au publicații, stau bine. Atenția noastră este îndreptată în mod special în sudul Basarabiei, Reg. Odesa (Ucraina). Trebuie să-i motivăm și pe cei de din Basarabia să facă legături, să aibă grijă de românii din sud. M-am orientat bine, dar nu merge totul așa cum mi-am imaginat. Cei din Basarabia nu sunt atât de interesați de frații lor din Cernăuți și din sudul Basarabiei. Aproape de loc, pot să spun. Nu știu de ce. Sperăm ca pe viitor să se poată realiza o colaborare mai fructuoasă între Universitatea „B. P. Hașdeu” din Cahul și Universitatea din Ismail. La Ismail, după cum am și menționat, încă persistă teama. Au exemplu soților Pinteac din satul Frumușica Veche din r. Sărata. Autoritățile ucrainene i-au umilit și i-au purtat prin judecăți...:„ Dacă nu te conformezi poziției autorităților vei fi strivit de masina administrativ-birocratică a statului ucrainian. Te vor nenoroci și nimeni nu-ți va lua în mod efectiv apărarea...(scrie în declarație)”.

Rep.: Cum reușiți să finanțați atâta efort uman?

A.M.: Numai prin susținere voluntară. Prin corespondență, proiecte și activități culturale. Sunt oameni care contribuie cu donații (membrii Astra și membrii altor organizații din țară). Ne-am propus să continuăm cu donațiile de carte românească, casete de muzică populară, să oferim locuri în tabere pentru copii, festivaluri folclorice, pelerinaje, în special pentru vizitarea mănăstirilor din nordul Moldovei și participarea la Sărbătorile Iașului (Cuvioasa Parascheva). Un mare succes au avut conferințele Astrei la care participă universitari, cercetători de la diferite instituții și universități din țară și din afară (Spre exemplu, pe 26 februarie s-au aniversat 175 de ani de la nașterea lui B. P. Hașdeu la Universitatea din Cahul. La medalionul cultural științific au participat cercetători de la Iași, Alba Iulia, Universitatea din Galați dar și prof. dr. de la Universitatea „B. P. Hașdeu”, Cahul).

Silviu VASILACHE, februarie 2012

Adauga comentariu


Security code
Refresh