profcompass.com
profcompass.com
europebanking.net
europebanking.net
Aboneaza-te la newsletter

BaZAR

Laserele și spoturile din Insula Cocuța compun un Excelsior de sunet și lumină de Galatz

 Nici viitorul nu mai este ce a fost!

Orga de lumini de pe Insula Cocuța-Chiciu

Aceste rânduri despre cum era să devină Municipiul Galați un loc astral, în care să ajungi măcar odată în viață, fac parte dintr-o serie de note în mers, ce au fost scrise de-a lungul a 18 ani, începând cu anul 2000. Am plecat de la ideea că presa și cetățeanul nu doar se opune, ci propune unei administrații a ignoranței și amatorismului și țicnelii clientelare idei de modelare durabilă a unui ambient urban degradat. După cum involuează municipiul Galați, nu au mai rămas decât minuscule speranțe că administrațiile zilei vor realiza proiectele care pot să creeze la Galați acel colț de lume unic, inconfundabil, original, o emblemă a ceea ce cu siguranță va fi cândva Asocierea Metropolitană Dunărea Polis Galați-Brăila.

S-a dus pe pustii și speranța că la butoanele creativității durabile a ajuns o echipă a tinereții. Este o echipă tânără, dar tinerețea lor este bezmetică, arogantă, neglijentă, fără ambiții de reformă urbană. Despre lupii tineri și flămânzi ai administrației se scrie de obicei ce fac prost. Despre ce ar putea face bine, nu scrie nimeni. Aceasta este șansa lor, să se căiască că nu au fost oleacă mai vizionari, să învețe de la alții care văd orașul cumplit de elevat. Nu mai rămâne decât să visăm, să ne imaginăm, să conturăm, să reinventăm doar mental orașul colosal, universal, astral, pe care ni-l dorim toți cei care simt că geografia dă o șansă incomparabilă devenirii acestei metropole dunărene. Este din ce în ce mai evident că în acest oraș al ratării generalizate au murit arhitecții și s-au lenevit experții în urbanism de secolul 21. Orașul inteligent este o noțiune ridicolă într-un oraș în care Primăria distruge sistemul de termoficare, neglijează fondarea Zonei Metropolitane, construiește o șosea de centură intraurbană și admite denumiri ca Două Babe, Ultimul Leu, Distrugătorul și La Borcan. Este o strategie a cârpacilor, care spoiesc și plombează, nu inovează, nu regenerează. Iată de ce se cere o revenire obsesivă și persuasivă asupra unor propuneri de proiecte de regenerare urbană, de natură a redefini funcționarea unui metropole de secolul 21. Măcar atât. Este mai mult decât nimicul din mințile excitate de porcoaiele de bani din Primărie, jenant de accesibile prin urcarea, fără un filtru de conduită, pe funcția publică.

A trecut un sezon extrem de extins de ape scăzute pe Dunăre, care putea fi cel mai potrivit moment pentru o municipalitate cu obiective strategice oportun identificate, să procedeze la montarea primelor elemente ale unui construcții de mare simbolistică pentru identitatea de municipiu dunărean al Galaților - de fapt, identitatea celui mai mare oraș dunărean românesc. Este vorba de o instalație mecano-electro-hidraulică montată pe Insula Cocuța-Chiciu din fața falezei înalte a municipiului Galați.

O instalație compusă din suporți pentru funcțiile multiple cerute de montarea unei embleme luminoase a municipiului și a numelui Galați de dimensiuni monumentale; o instalație de lumini și lasere care să personalizeze prin efecte vizuale de mare amploare specificul de oraș de Dunăre; o instalație de creare de perdele de apă mobile, pe baza unor pompe mobile comandate de o rutină programabilă; un scrânciob tip moară de apă, care să asigure căderea de apă necesară udării platoului deșertic din fața Galaților; o instalație de sunet de mare performanță, care ar oferi fundalul sonor pentru festivalurile de divertisment și exod turistic de nivel european ( măcar la nivelul rivalelor „Untold” sau „Electric Castle”, de la Cluj Napoca); o amenajare a celor două nivele ale Falezei Dunării în stil amfiteatru, pe baza unui proiect de anvergură națională, organizat în manierea concurs de soluții de urbanism de excelență. Toate acestea și multe altele vor oferi baza de dezvoltare viitoare a unui ansamblu de divertisment și de concursuri nautice de dimensiuni incomparabile, ce vor completa oferta cultural-turistică a viitoarei Zone Metropolitane a Dunării de Jos.

Simultan cu proiectul de amenajare a orgii de lumină și sunet, se poate acționa și în direcția stabilizării și înălțării Insulei, prin colectarea materialului aluvionat pe baza unor lucrări hidrotehnice adecvate. Aceste lucrări pot fi finanțate prin alocări bugetare multianuale. Axa principală a emblemei luminoase și a orgii de lumini va fi astfel fixată încât să permită o cât mai bună vizibilitate din amfiteatrul amenajat în taluzul falezei. Este de presupus că „experții” din Primărie vor mișca extrem de repede SF-uri și PUZ-uri de excelență, știute fiind abilitățile sifonatoare ale tuturor administrațiilor. Mai ales că se tot anunță aplicarea marelui Plan de Urbanism Zonal al Falezei și a epopeicului proiect de consolidare în lung și în lat a Falezei.

Toate aceste exerciții de imaginație , de furtună pe creiere (de ce sunt atât de multe creiere afumate și obosite prin Primăria Pucheanu este o altă temă de studiu) au fost exersate deja de multe administrații. Nu mai insistăm pe ce au făcut elvețienii la Cascada Rinului sau austriecii la Bregenz, dar au vechime într-o astfel de emblemistică și spectaculozitate de sunet și lumină până și bulgarii, la Veliko Târnovo. Imaginile de față demonstrează de ce se merge în mod susținut în aceste locuri, și de ce Galațiul rămâne clasat ca un loc al mediocrității creative. Deci se poate, trebuie doar insistat. A nu se uita: Sibiul investește 12% din buget în cultură și recuperează 16% sau chiar mai mult.