profcompass.com
profcompass.com
europebanking.net
europebanking.net
Aboneaza-te la newsletter

OQ-ul public

Farsor parlamentar, caut imunitate!



Galaţii sunt pe un loc fruntaş în lista candidaţilor pătaţi, scoşi de partide din jobenul cu surprize uninominale neplăcute. Am scris mereu despre ei, dar sunt atât de mulţi şi atât de iuţi în disimulări, că nu i-am dibuit pe toţi. Şarlatanii zilei s-au ridicat din nou la lupta cea mare a uninominalului şi aruncă în joc arma lor specifică, verificată în lumea tăcută a afacerilor: ţeapa. Acum, uzează de varianta pentru vremea uninominalului: ţeapa electorală. Cu ajutor de la colegii din presă şi pe baza cooperării cu organizaţiile neguvernamentale, să-i ardem şi noi, dragă cetăţene. Pe bază de criterii. Criteriul 1: traseism - un candidat care s-a mutat, la iniţiativa lui, în cel puţin 3 partide. Nu au fost, aşadar, luate in calcul schimbările de culoare produse de alianţe sau asimilarea unor partide; Criteriul 2: fost lucrător sau colaborator al Securităţii - nu am mai folosit sintagma "poliţie politică" pentru că ea a creat o controversă,  soldată cu decizia de neconstituţionalitate a legii CNSAS, ci definiţiile aflate acum în legea de funcţionare a instituţiei sau apartenenţa la nomenclatura PCR; Criteriul 3: conflictul de interese. Acest parametru isi propune sa surprindă fapte de corupţie; el se aplică numai funcţionarilor publici, dar l-am folosit cu succes şi in cazul candidaţilor care provin din mediul privat, dar care au facut afaceri cu instituţii publice, valorificand conflictul de interese în care se aflau partenerii (complicii) lor din domeniul public. Criteriul 4: avere insuficient justificată: multi dintre candidaţii care au ocupat deja funcţii publice au declaraţiile de avere accesibile. Aşadar, ei vor să fie farsori parlamentari, cu imunitate faţă de legea penală. Până atunci, să-i demascăm oleacă! Şi să ne pregătim să tragem cu ştampila cum trebuie şi în cine trebuie.

Florin Pâslaru (PSD)

Primul pe listă este pesedistul Florin Pâslaru. Potrivit Asociaţiei “Pro Democraţia “, televiziunea locală la care Pâslaru, consilier local PSD, este acţionar majoritar, a beneficiat, în anii 2003 si 2004, de contracte dubioase de publicitate din partea Administraţiei Fluviale a Dunării de Jos si a Zonei Libere Galaţi, unde era şi membru CA (complice, actualul director adjunct al Zonei Libere Galaţi, Claudiu Brânzan, purtător de cuvânt al Organizaţiei Judeţene a PSD şi membru în CA de la Zona Liberă). În calitate de director al TV Galaţi, a oprit difuzarea a două emisiuni de dezbatere, sugerând că acestea prejudiciază aportul de publicitate. A obţinut în condiţii dubioase, pe bază de presiuni asupra funcţionarilor Primăriei Galaţi (făcea parte din comisia de Urbanism a CL) un teren din centrul oraşului, unde a demolat un imobil şi a început construcţia vilei sale. În timpul lucrărilor, a distrus o clădire veche de peste 100 de ani, din patrimoniul Primăriei, fără ca instanţele abilitate să ia măsuri. În anul 2004  a fost găsit ca fiind incompatibil cu funcţia de consilier.

Doruleţ Resmeriţă (PDL)

A fost administratorul unei firme patronată de fraţii Herăscu, acuzaţi de fraudarea unor fonduri europene, asocieri de tip mafiot si devalizări. Pentru o altă firmă a acestora, Resmeriţă a înregistrat la OSIM peste 1.000 de mărci şi a devenit celebru confiscând denumirea “Divizia A”.

Mihail Boldea (PDL)

Avocatul baronului local Durbacă în câteva afaceri dubioase (distrugerea aeroportului utilitar Aviasan) cu terenuri, unele ajunse şi în vizorul DNA. S-a remarcat ca o slugă credincioasă a PDL, încercând cu mijloace de grup mafiot să boicoteze alegerile europarlamentare, din toamna anului 2006.  
Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.15 din 2007 privind amânarea scrutinului pentru PE a fost atacată de trei gălaţeni la Curtea de Apel Galaţi. Primul proces a fost iniţiat de o fosta croitoreasă, Manuela Golimba. Cel de-al doilea proces a fost intentat de Cătalin Aron, în vârsta de 25 de ani, administrator al unei societaţi gălăţene private si neafiliat politic, iar cel de-al treilea, de Mihai Popa, de 26 de ani, fără ocupaţie. Reprezentaţi în instantă de acelaşi avocat, Mihail Boldea, purtator de cuvânt al Organizatiei Municipale PD Galaţi, apoi preşedinte interimar al Organizaţiei, cei trei au pierdut procesele. Mihai Boldea este implicat şi în vânzarea terenului pe care a fost Hanul Românesc, clădire din patrimoniul de arhitectură şi în falsurile privind retrocedarea sediului PSD, de pe str. Domnească, din vecinătatea Palatului Administrativ.  

Viorel Cristovici (PNL)

Consilier judeţean si acţionar majoritar la firma Majestic Comexim SRL, a devenit subiect de presă în urma arestărilor efectuate la Brăhăşeşti. Firma lui Cristovici  a primit execuţia de lucrări publice, în urma unui contract cu Primăria din Brăhăsesti, finanţate de Consiliul Judeţean. Primarul si viceprimarul au fost arestaţi de DNA, în decembrie 2007, sub acuzaţia de luare de mită. Firma liderului PNL Tecuci a derulat contracte pentru reabilitarea unor şcoli si grădiniţe, ca si pentru dotarea primăriei din Tecuci cu aparate de aer condiţionat. La acest din urmă contract s-a ajuns în urma unei licitaţii,  la care Majestic Comexim a fost singurul ofertant. Majestic Comexim a câstigat şi o licitaţie organizată în 2006 de UM02542, din Focşani.

Sandu Traian (PNL)

Potrivit Asociaţiei “Pro Democraţia” este om de afaceri apropiat fostului ministru al Muncii, Paul Păcuraru. Antreprenor în turism dar şi cu afaceri cu tablă derulate sub semnul întrebării, cu SIDEX, Sandu Traian este fratele unui procurorului Marian Sandu, luat în colimator de DIICOT pentru dosirea, în schimbul unor spăgi, a dosarelor unor oameni de afaceri locali aflaţi sub supraveghere ( pe motiv de legături economice ilegale la scară naţională). Presa locală si centrală a scris atunci că procurorul a operat la umbra autorităţii politice a fratelui său. Sub aceeaşi protecţie PNL, fratele procuror al lui Traian Sandu a fost numit şef teritorial al DIICOT, iar soţia acestuia a fost numită director al Agenţiei Regionale de Mediu. Traian sandu a migrat de la PNL la PDL, după care a revenit  cu puţin timp înainte de alegerile uninominale

Mihai Bucatanschi (PNL)

În calitate de consilier local a votat o hotărâre de consiliu ce favoriza propria firmă. A fost unul dintre consilierii care au executat ordinele şefului de partid Victor Dobre, chiar şi atunci când votul din Consiliul Local Galaţi aducea deservicii de imagine partidului şi contrazicea angajamentele electorale liberale din 2004.

Mihai Manoliu (PNL)

Numele consilierului local liberal apare într-o serie de acuzaţii de mită în jurul unei concesionări ilegale de teren în folosul uneia dintre firmele clanului Durbacă. Manoliu are vocaţie de traseist fără scrupule: a fost în PD, a continuat o vreme independent, acum este un înfocat PNL-ist.

Vlad Vladimir Galin Corini (PRM)

 A fost consilier prezidenţial în echipa lui Ion Iliescu, în mandatul 1992-1996. Emil Constantinescu a cerut schimbarea lui, Corini a atacat decizia în instanţă si a câstigat daune în valoare de 400 de milioane de lei vechi. În schimbul acestei sume, a solicitat si a primit, la întoarcerea PSD la putere, postul de ambasador în Senegal. A fost rechemat de la post de Traian Băsescu, în 20 aprilie 2006. Înainte de a deveni candidat PRM a făcut parte din PDSR (actualmente PSD), fiind inclusiv deputat de Ialomiţa. A publicat, în 1980, volumul “Tânara generaţie – prezenţă activă pe şantierele construcţiei socialiste”.

Dorin Meran (PSR)

A făcut subiecul unor acuzaţii legate de afaceri dubioase, finanţate de Consiliul Judeţean Galaţi,  ş a fost acuzat de bancrută frauduloasă. Pe rol se află, după doi ani de anchetă DNA, un dosar penal de 5142 de pagini deschis pe numele unei firme a lui Meran,  pentru deturnare de de fonduri Phare şi fals în înscrisuri. În urma unor dispute cu şeful politic local direct, Dan Nica, generate de ocuparea unui post de consilier judeţean, a părăsit PSD pentru PRM. Înainte si după aceste episoade a mai fost membru în PSM, PD-L, PIN si PNŢCD. A revenit în PRM înaintea actualelor alegeri. Numele lui mai apare si în contextul unor atribuiri ilegale de spaţii de activitate (sediul unei grădiniţe de pe str.Domnească este ocupat de Marius Necula, ca urmare a cârdăşiilor cu Primarul PSD Dumitru Nicolae) pentru o firmă la care a fost asociat cu Marius Necula, fost Prefect PSD de Galaţi. În acelasi context se vorbeste si despre afaceri necurate purtate sub paravanul unor fundaţii. Un fost angajat îl acuză de violenţă verbală si fizică.

Marin Costel (PRM)

A fost prim secretar al Comitetului Judeţean UTC Galaţi (1984-1989) si ziarist la oficiosul local de partid Viaţa Nouă – “Tovarăşul Nicolae Ceausescu, ctitor de ţară nouă, marele îndrumător al tinerei generaţii” – dar a îmbrăţisat repede pluripartitismul, aplicîndu-l pe propria piele: a circulat pe traseul PRM – PNL (unde a trecut cu tot cu mandatul de consilier judeţean, în urma unei răfuieli cu preşedintele Corneliu Vadim Tudor,  pe tema unor paraşutaţi de la centru,  înaintea alegerilor parlamentare din 2004) – independent – PC – PRM.

Călin Nestor (PRM)

Avocat, traseist: PSDR – PSD Constantin Titel Petrescu – PNŢ – PRM

Gheorghe Saghian (PSD)

Numele lui Saghian apare în contextul unor subvenții acordate de Direcția Agricolă unei firme aparținînd „elitei“ PSD Galați și în umbra căreia s-ar afla unul dintre baronii locali, Ilie Plătică Vidovici.

Paul Păcuraru (PNL)

A demisionat în octombrie 2007 de la șefia Ministerului Muncii și Egalității Șanselor, după ce a fost suspendat de președintele Traian Băsescu din cauza unor scandaluri de corupție. Unul dintre acestea se referă la o convorbire telefonică, prin care ministrul ar fi solicitat liderului PNL Gorj, Ilie Morega (filat de SRI într-un scandal legat de finanțarea partidelor cu bani de la serviciile descentralizate), să intervină pe lângă directorii Societății Naționale a Lignitului Oltenia în vederea favorizării obținerii de contracte de către firma de consultanță a fiului lui Păcuraru. DNA susține că deține, în acest caz, o înregistrare audio ca probă. Prin urmare, instanța anticorupție a solicitat Președinției aviz de începere a urmăririi penale, pentru acuzația de luare de mită. Una dintre societățile comerciale la care este acționar Păcuraru a obținut din partea Parlamentului (Paul Păcuraru a făcut trafic de influenţă, fiind în acea perioadă Chestor al Senatului) - ca urmare a unor subterfugii, prin atribuire directă - un contract de aprovizionare și, apoi, de upgradare a unor copiatoare.

Verificările au evidenţiat frauda –achiziționarea unor aparate noi ar fi costat doar jumătate din prețul plătit pentru modernizarea celor vechi. Printre clienții firmei lui Păcuraru figurează majoritatea instituțiilor considerate vitale ale statului. Ulterior renunțării la portofoliul liberal, Păcuraru a devenit președintele Comisiei pentru buget, finanțe și bănci din Senat. Potrivit “Coaliţiei pentru o Românie curată”, liberalul Paul Păcuraru nu a semnat Pactul pentru Statul de Drept 2008.  Paul Păcuraru este urmărit penal de procurorii anticorupţie, pentru luare de mită in dosarul nr. 239/P/2007,  in care este urmărit si liderul PNL Gorj, Dan Ilie Morega. Paul Păcuraru este acţionar la firma Eurocom, societate mixtă româno-franceză, profilată pe copiatoare. În perioada 1997-2000, firma senatorului a recuperat creanţe de la firme la care Sidex avea datorii, recuperindu-le in natură de la Combinat. Dupa cum reiese din datele Directiei Generale a Finanţelor Publice (DGFP Galaţi), rezulta că Eurocom a vândut in perioada 1999-2000 sute de tone de benzene, provenit din Sidex. Aceste afaceri ocupă un volum mic din totalul tranzactiilor Sidex, dar semnificativ din totalul tranzacţiilor Eurocom. La Galati, afacerea SAFI s-a derulat prin firma Eurocom, deşi Paul Păcuraru nu a participat la administrarea fondului. Semnificativ pentru vocaţia de “moralist” al politicii ticăloşite, firma  lui Păcuraru din incinta Tribunalului Galaţi (Protip)prestează servicii de copiere documente, la preţuri exagerate faţă de cele practicate pe piaţă.

Emil Strungă (PNL)

Actiuni contra statului de drept: a votat amendamentele la legea privind sancţionarea faptelor de corupţie prin care se elimina din rândul faptelor penale acordarea creditelor cu încalcarea normelor de creditare şi folosirea acestora in alt scop decât cel declarat . Nu a semnat Pactul pentru Statul de Drept 2008.  

Carol Dina (PRM)

Actiuni contra statului de drept: a votat amendamentele la legea prin care se elimina din rândul faptelor penale acordarea creditelor cu incălcarea normelor de creditare şi folosirea acestora în alt scop decat cel declarat; a votat îpotriva transformarii Parchetului Naţional Anticorupţie in Departamentul National Anticorupţie, creind astfel premisele dispariţiei unei instituţii cerute de Comisia Europeana; nu a semnat Pactul pentru Statul de Drept 2008. A mai fost pe listele negre ale CPC. A fost ministru în guvernul Dăscălescu iar în decembrie 1989 era prim-secretar PCR la Galați, unde a și fost arestat pentru puțin timp. Un fost secretar de stat din Ministerul de Interne, deputatul PD-L Mircea Toader, susține că a fost turnat la Securitate de candidatul PRM (Toader a și câștigat procesul pe care l-a intentat statului român și în care a punctat faptul că Dina făcea rapoarte). De două mandate senator, președinte al Comisiei pentru privatizare, Dina și-a instalat fiul într-una din pozițiile de conducere la Autoritatea de Valorificare a Activelor Statului. Pe pagina de internet a Senatului îi lipsește CV-ul, senatorul limitându-se la a povesti despre ce a făcut după 2000, de când este în Parlament.

Dan Nica (PSD)

Potrivit Coaliţiei pentru Un Parlament Curat, Dan Nica a votat amendamentele la legea privind sancţionarea faptelor de corupţie, prin care se elimina din rândul faptelor penale acordarea creditelor cu încalcarea normelor de creditare şi folosirea acestora in alt scop decât cel declarat. A votat in 2006 proiectul de lege prin care procurorii şefi sunt propuşi de CSM în loc de ministrul justiţiei . A mai fost pe listele CPC. Nu a semnat Pactul pentru Statul de Drept 2008. Pe de altă parte, conform monitorizării realizate de “Pro Democraţia “, Dan Nica,  în calitate de ministru al Comunicaţiilor, a luat decizii prin care a creat avantaje unor

companii private în detrimentul intereselor statului si, totodată, al liberei concurenţe. Ministerul condus de Nica a atribuit unei firme IT mai multe contracte pe bani publici, unele prin încredinţare directă, altele prin diverse artificii, menite să evite organizarea de licitaţii. Fostul ministru, în prezent deputat PSD, face parte si din “lotul” chiriaşilor de lux ai RAAPPS.  

Aurel Nechita (PSD) 

Actiuni contra statului de drept: A votat amendamentele la legea privind sanctionarea faptelor de corupţie prin care se elimina din randul faptelor penale acordarea creditelor cu încalcarea normelor de creditare şi folosirea acestora in alt scop decat cel declarat. A votat in 2006 proiectul de lege prin care procurorii şefi sunt propuşi de CSM, in loc de ministrul justiţiei. 
A mai fost pe listele CPC.

Marius Necula (PDL)

Marele fabricant de iluzii civice Marius Necula este un personaj izvorâtor de penal în mod cotidian, deoarece acţiunile lui curente fac echilibristică la limita legii sau chiar peste lege. Este finul lui Ilie Plătică Vidovici şi cumătrul preşedintelui PSD, Dan Nica. Deşi candidează pentru PDL, sunt indicii clare că Marius Necula este “cârtiţă” PSD în inima PDL Galaţi, păstrând legături subtile cu soţia lui Mircea Geoană, liderul lumii pesediste din România. Se ştie că imediat după ce a ieşit din funcţia de Prefect pesedist şi a fost dat afară din partid, Marius Necula  a devenit subit preşedintele filialei locale a Crucii Roşii ( Mihaela Geoană este preşedintele Crucii Roşii din România). Emblematică pentru stilul “călcat pe cadavre” rămâne nebuloasa care pluteşte peste afacerea Atlas, în urma căreia prietenul lui Necula, Vali Teodorescu (fost economist la SRI!) face 5 ani de închisoare pentru o tranzacţie dubioasă cu tablă din Sidex. Şi “dosarul Meran” este legat grosier de Marius Necula, încă din perioada când Dorin Meran şi Marius Necula erau parteneri de afaceri la Consedil (transformată în Roconstruct, în momentul când Marius Necula a cesionat acţiunile lui către Elena Costin, pentru a masca incompatibilitatea cu funcţia de Prefect). Marius Necula are în panoplia lui de “om bun” fapte crâncene de viaţă, care au dus la distrugerea traseului normal al vieţii unor oameni şi au dat lovituri grele ideii de economie de piaţă şi de libertate individuală. Prima lovitură a comis-o Marius Necula prin anii 90, când a fost cocoţat de Ilie Platică Vidovici în funcţia de preşedinte al CA-ului de la INTFOR. Fără să fie prezent la şedinţa unui CA, Marius Necula a semnat (!?) decizia de eliberare din funcţie a pompierului Eugen Lăcustă, care îşi cerea drepturile salariale corespunzătoare. Prea mic pentru un război atât de mare, Eugen Lăcustă a rămas fără serviciu, datorită social-democratului Marius Necula, şi se judecă şi astăzi cu gaşca de fani ai acestuia din justiţie. Falsul în acte publice comis de Marius Necula este evident, fiind demonstrat de pompierul Eugen Lăcustă chiar cu documente de la INTFOR, şi cu  semnăturile, puse la repezeală şi plesneală, de–culmea- Prefectul Judeţului Galaţi din 2004, Marius Necula, apărătorul legalităţii şi corectitudinii publice (gaşca PSD îl avansase înainte de campania electorală din 2004 în funcţia de Prefect). Acest fals în acte publice a fost însă doar pregătirea şi rodajul pentru marile potlogării puse în operă de Necula în Cazul Vider. Isterizat de faptul că familia Vider voia să-şi valorifice drepturile asupra terenului şi căii ferate din vecinătatea Portului Docuri, controlat de securistul  Corneliu Găvăneanu, Prefectul Marius Necula şi-a folosit funcţia de înalt demnitar public, favorizând firma lui  Găvăneanu într-un conflict comercial între două firme private. Evoluţia ulterioară a cazului şi desfiinţarea de către Înalta Curte de Justiţie a tuturor actelor abuzive emise de organele statului, coordonate de Marius Necula, demonstrează încă o dată rolul distructiv al acestui bolşevic vopsit în liberal PDL prostolojenist.

Viorel Ştefan (PSD)

Nu a semnat Pactul pentru Statul de Drept 2008. Conform „Pro Democraţia”, a deţinut o vreme, concomitent,  funcţia de senator si cea de preşedinte al CA la compania NAVROM, fiind, în acelaşi timp, şi membru în CA al SIF Muntenia.

Bogdan Ciucă (PUR-PC)

Este unul dintre parlamentarii care au primit bani de chirie, desi avea casă în Bucureşti. Înainte de a intra în PUR, a fost membru ApR. Prin cabinetul său notarial au fost legalizate acte într-o tranzacţie imobiliară controversată, operată de preşedintele CJ conservator Eugen Durbacă, “baronul local” al Galaţilor. Tot la Cabinetul notarial Ciucă şi Zamfir a fost parafată “vânzarea” casei lui Radu Nebunu către Gheorghe Balâc (candidat PNDC, arestat săptămâna trecută pentru mită în justiţie), deşi bătrânul din str Gamulea nu era în deplinătatea facultăţilor mintale. Controversată este şi achiziţionarea imobilului de pe str Eroilor (Ciucă vrea să facă acolo Asociaţia Anticancer, deşi în timpul mandatului PC la CJ a fost acordat un teren şi un imobil, destinate aceluiaşi scop, în Pădurea Gârboavele). Tranzacţia a făcut subiectul unor emisiuni tv. Nu a semnat Pactul pentru Statul de Drept 2008.


Laurenţiu Chirvăsuţă (PSD)


A demisionat, în 2006, din Consiliul Județean, după ce presa locală a dezvăluit că soţia acestuia era acţionarul majoritar al unei firme care obţinuse, în urma unei cereri de ofertă, o lucrare oferită chiar de CJ Galaţi. Pe de altă parte, o firmă la care figurase ca acţionar (a concesionat acţiunile când a intrat în administraţia judeţeană), a beneficiat de lucrări de reabilitare a sediilor unor primării din judeţul Galaţi.


Constantin Petrea (PDL)


I se spune „deputatul asfaltator“, firmele sale acaparând lucrările publice de construcţii din nordul judeţului, la Tecuci şi în împrejurimi. Este vorba de 43 de contracte fără licitaţii, în valoare totală de peste 8,5 milioane lei. Dacă politic nu a fost prea activ, la nivel de Camera Deputaţilor, în schimb a atras mulţumirea şefilor filialei judeţene pentru aportul la Campania dinaintea alegerilor locale. Curiozitatea presei faţă de afacerile lui Petrea l-au determinat pe primarul Tecuciului, Eduard Finkelstain, să iniţieze un proiect de hotărîre locală care să selecteze jurnaliştii acreditabili pe lângă municipalitate şi să specifice exact tipul de informaţii ce pot fi solicitate Primăriei. Staţia de bitum a deputatului funcţionează fără aviz de mediu, autorizaţia fiindu-i retrasă în 2003, din cauza norilor de fum ce acoperă mai multe cartiere din oraş. Firmele deputatului mai apar şi în licitaţiile „cu mână moartă“ şi cu participare transpartinică.

Levente Csaba Szekely (UDMR) 

Acţiuni contra statului de drept: a votat amendamentele la legea privind sanctionarea faptelor de corupţie prin care se elimina din randul faptelor penale acordarea creditelor cu încalcarea normelor de creditare si folosirea acestora in alt scop decat cel declarat. A votat in 2006 proiectul de lege prin care procurorii şefi sunt propuşi de CSM in loc de ministrul justiţiei. 
Nu a semnat Pactul pentru Statul de Drept 2008.

Petru Lificiu (PDL)


Petru Lificiu este un traseist ceva mai special, intrând în Organizaţia PSD Galaţi odată cu măsluirea alegerilor interne(2004) şi devine Ministru al Mediului în Guvernul Năstase. După ce PSD pierde guvernarea, Petru Lificiu dezertează şi pleacă direct preşedinte la PER, în urma unui congres contestat de o mare parte a organizației. În 2007 “vinde” culoarea verde lui Gigi Becali, după ce eşuează în tentative de fuziune cu PNG, distruge toate structurile locale ale PER şi migrează la PDL. A ocupat prima pagină a ziarelor cu câteva mari tunuri financiare, în paguba finanţelor publice şi a intereselor publice. “Ecologistul Lificiu, paravan pentru afacerile din Delta Dunarii”-un raport semnat in martie 2003 de dr. Dan Moraru, consilier prezidenţial, dezvăluia mecanismul unei afaceri dubioase din Delta Dunarii. Raportul doctorului Dan Moraru se intitulează “ Delta Dunarii - un areal devenit stat in stat”  şi este datat 13 martie 2003 (era  cu câteva luni inainte de finalizarea licitaţiei, prin care firmele enumerate in document au obtinut concesionarea exploatării Deltei). Raportul preciza ca ministrul Mediului, Petru Lificiu, si guvernatorul Deltei, Virgil Munteanu, au găsit o soluţie legală, prin care câteva grupuri de interese să exploateze Delta Dunarii. Printre cei nominalizaţi apar Alexandru Bitner, deputat PSD , Dan Verbina, Ion Ţiriac şi Prinţul Sturdza. Concluziile sunt deosebit de dure la adresa unor oficiali din administraţia PSD-istă. Capitolul III, intitulat  Grupurile de interese, precizează: Un grup format din ministrul Petru Lificiu, deputatul Dan Verbina si guvernatorul Virgil Munteanu a iniţiat si a susţinut adoptarea  HG 311/2002, ca soluţie de acoperire legală, cu acte in regulă, a exploatarii de către anumite grupuri de interese a Deltei Dunarii, a sistemului lagunar Razim-Sinoe si a litoralului Marii Negre, de la Midia până la Sulina, in larg, pe linia de adâncime de 20 m. Potrivit unui paragraf din raport, totul ar fi fost premeditat şi pus in practică printr-un sistem  ilegal şi  imoral de relaţii , prin care decizia in favoarea grupurilor de interese este susţinută prin confecţionarea de hotărâri de guvern ce urmau să fie aplicate in teritoriu prin forţa coercitivă si interesată a instituţiilor locale de stat (Poliţie, Garda Financiară, Poliţia de Frontieră, Garda de Mediu). Presedintele de atunci, Ion Iliescu, nu a avut nicio reacţie la raportul consilierului său şi Lificiu a scapat nesancţionat. In 2005, un raport al Grupului de Investigaţii Politice, condus de Mugur Ciuvică, arată că firmele parlamentarilor PSD au datorii de peste 238 de miliarde de lei la bugetul de stat. Printre ele, şi firma lui  Lificiu. Petru Lificiu a vândut in 2004 acţiunile pe care le deţinea cu soţia sa la Fasttrade (dealer Buderus Romania ), obţinând pe ele 1,2 milioane de euro, in timp ce firma respectivă datora statului tot 1,2 milioane de euro. Afacerea bubuită de familia Lificiu este un exemplu de lipsă de bun simţ, daca ţinem seama de faptul că Fasttrade-Buderus datora 32.385.698.398 lei la bugetul de stat, 4.513.865.890 lei la bugetul asigurărilor sociale de stat, 606.055.972 lei la bugetul asigurărilor pentru şomaj si 2.091.174.066 lei la bugetul asigurărilor de sănătate. A mărturisit că a dat note informative la Securitate, specificând că au fost rapoarte ale călătoriilor sale în străinătate, în calitate de specialist. Înainte de 1989 a fost activist de partid la Primăria Sectorului 3.

Ora 25, noiembrie 2008