profcompass.com
profcompass.com
europebanking.net
europebanking.net
Aboneaza-te la newsletter

OQ-ul public

Chinurile ISPAşirii la o pleaşcă de 75 milioane de euro-temenele peşin

 

Instrument pentru Politici Structurale de Pre-Aderare-acesta e sensul şi consensul proiectului ISPA,  care a prins contur şi la Galaţi, încă din 1998. ISPA a devenit încet-încet salvarea politicienilor rătăciţi în administraţie,  ori de câte ori revenea în prim plan problema catastrofelor numite tasare neuniformă a solului de fundare şi creşterea nivelului pânzei freatice. În 2006, ISPA s-a concretizat, devenind proiectul de infrastructură fundamentală pentru un oraş care a ratat în 21 de ani de revoluţie şi reformă cam tot ce conta la acest capitol: autostradă, pod peste Dunăre, aeroport, spital regional, asociere metropolitană cu Brăila, port de ambarcaţiuni, refacerea cheului istoric, construirea terminalului  de pasageri şi containere şi introducerea portului Galaţi în circuitul”Croaziere pe Dunăre”. De poveste tristă sunt Parcul  Industrial, şoseaua de centură nord-est, digurile de la Dunăre, Prut şi Siret şi reintroducerea Dunării Maritime pe culoarele de transport europene. Doar şansa proiectelor ISPA- şi în special cel privind reabilitarea sistemelor de aducţiune apă şi canalizare şi de epurare a apelor uzate- părea să mai ridice Galaţii de pe un ruşinos loc 16 în clasamentul naţional al calităţii vieţii.  Anul 2010 a produs însă revelaţii fundamentale- cum că nici măcar gestionarea fondurilor europene  nu izbăveşte o administraţie cu apucături balcanice de neputinţă, de proastele obiceiuri ale clientelismului şi de reflexul zicerii „ să mănâncă şi gura lor ceva”.

 

De la “Cea mai mare catastrofă urbană” la catastrofele ISPA


Toată România îşi ţinea respiraţia, în iulie 2010, îngrozită de formula de inundaţie “Cea mai mare catastrofă urbană”, lansată de viceprimarul de Galaţi, Mircea Cristea. Este personajul care îngrozise anterior şi proiectul ISPA, declarând relaxat că termenele de predare sunt întârziate cu un an şi jumătate. Aşadar, altă catastrofă! Desemnat de Primarul Dumitru Nicolae să coordoneze angrenajul proiectelor ISPA, viceprimarul Mircea Cristea  spune că de un an  el nu mai este şef la ISPA apă canal şi epurare ape uzate şi se preface că nu ştie ce ştie toată lumea - proiectul ISPA se ratează încet, dar sigur, şi necesită prelungirea termenului de finalizare(decembrie 2010) cu un an. Dacă nu va fi prelungire de termen, se riscă întreruperea finanţării de la UE şi sarcina  continuării lucrărilor revine municipalităţii. Asta era situaţia la începutul lui 2010. La mijlocul lui, un raport al Unităţii de Implementare a proiectului ISPA (UIP) către Prefectura Galaţi fixează datele crizei: contractorul principalelor lucrări de la Galaţi, firma turcească Sistem Yapi Inşaat Ve Ticaret Aş din Turcia este în faliment!. Falimentul a fost cerut de 31 de firme din Turcia, dar de nici unul dintre cei peste 100 de furnizori de materiale şi servicii din România. Tonul optimist al UIP dispare: 1. lipseşte finanţarea lucrărilor din partea Sistem Yapi: 2. este nevoie de urgentarea de către comisiile CL Galaţi a unor avize privind întabulări şi compensări; 3. Primăria Municipiului Galaţi nu a rezolvat Avizele Tehnice de Racordare. Sunt enunţate şi avertismente: situaţia financiară precară a firmei Sistem Yapi prezintă un grad ridicat de risc. Alerta generală a produs efecte: s-a semnat adendumul nr. 13 la contract privind instituirea unui cont escrow, care să faciliteze plăţile către creditorii constructorului Sistem Yapi; a fost iniţiată procedura de extindere de timp în anul 2011 a Memorandumului de Finanţare, aferent Aplicaţiei ISPA. Fără echivoc este consemnată în Raport şi stagnarea de pe şantiere: ” În prezent , ritmul de execuţie este în continuare necorespunzător. Este de aşteptat ca după preluarea firmei Sistem Yapi de către compania Gryfon Investment Group, în urma infuziei de capital preconizată, să se revină la un ritm de lucru normal.” Teorie da, practică, ba! În septembrie 2010 nu se revenise la normal şi nici nu s-au analizat serios consecinţele falimentului Yapi. Verner Michalleck, şeful Asistenţei Tehnice la lucrările ISPA, critică Primăria Galaţi, dar cam cu jumătate de gură. Când este solicitat de presă, Michalleck tace. Lălăiala a produs dispute în Consiliul Local şi acţiuni în instanţă. Interese obscure fac ca chiar cei care sunt şefi să paseze răspunderea de la unul la altul. Unii spun că şef este directorul de la ApăCanal, Gelu Stan, alţii că ar fi viceprimarul Nicuşor Ciumacenco, destul de mulţi îl arată implicat pe city managerul Florin Popa şi toţi cei de mai sus îi arată cu degetul, când pe viceprimarul Mircea Cristea, când pe Primarul Dumitru Nicolae.

Decât totul din nimic, mai bine nimic din tot

Ce este de fapt ISPA? Este un proiect gigant, care a adus la Galaţi cea mai mare investiţie şi a creat în mod evident  foarte multe locuri de muncă. Reabilitarea sistemelor de apă şi canalizare şi construcţia noii staţii de epurare apă uzată în Galaţi a fost aprobată prin Memorandumul de finanţare încheiat între Comisia Europeană şi Guvernul României, ce a fost semnat la Buxelles, în data de  17 octombrie 2005 şi la Bucureşti, în data de 26 februarie 2006. Scopul acestui proiect este îmbunătăţirea sectorului de apă şi apă uzată în municipiul Galaţi şi prestarea către populaţie a serviciilor de alimentare cu apă potabilă, colectare ape uzate şi tratarea acestora la calitatea prevăzută de standardele europene. Valoarea totală a proiectului ISPA este de cca. 75 milioane euro din care: cca. 42 mil. euro reprezintă împrumut nerambursabil de la CE; cca. 18 mil euro împrumut contractat de Primaria Galaţi de la Banca Europeană de Investiţii; cca. 15 mil euro diferenţa de buget rezultată în urma negocierilor, finanţată de la bugetul de stat. Costurile suplimentare sunt suportate din bugetul propriu al SC Apă - Canal SA Galaţi.

Stadiul fizic înregistrat la sfârşitul lunii iulie 2010 pentru lucrările de construcţie la noua staţie de epurare a apelor uzate si colector interceptor asociat pentru  municipiului Galaţi- 73.6 %. Obiectivele sunt generoase: construcţia unei staţii de epurare cu treaptă mecanică şi parţial biologică de tratare; construcţia colectorului interceptor aferent acesteia. Completarea treptei biologice presupune eliminarea materiilor organice precum şi înlăturarea fosforului şi azotului, şi se va realiza pe un proiect cofinanţat în proporţie de cca. 85% de Uniunea Europeană, prin Fondul de Coeziune. Efectul construcţiei staţiei se va simţi într-o poluare redusă a receptorilor naturali. Dacă este analizat progresul pentru lucrările de reabilitare a staţiei de tratare apa potabila, a staţiilor de pompare si a instalaţiilor conexe in Galaţi, procentul este de 43,88%. Există şi o premieră, numită Plan de conformare pentru agenţii industriali, adică pe înţelesul tuturor - „poluatorul plăteşte”.  Agenţii industriali cu potenţial poluator mare vor fi obligaţi să-şi realizeze staţii de pretratare.
Rolul cheie în dezvoltarea proiectului ISPA apă canal şi epurare îl are Asistenţa Tehnică 1, asigurată de consorţiul IGIP (Germania) &Carl Bro (Danemarca), plătit 100% din fonduri ISPA – 3,8 milioane euro. Cea mai mare parte a lucrărilor pentru care a fost încheiat contractul nu au fost elaborate sau predate. Cu toate acestea, s-au plătit deja 3 milioane euro, reprezentând 77,33% din valoarea contractului. Rămân de plătit 907.810 euro, reprezentând 22,67 % din valoarea contractului. Tot consultantul va elabora documentaţia pentru cel de-al doilea proiect ISPA, pe care municipalitatea din Galaţi se pregăteşte să-l acceseze. Valoarea acestor investiţii se cifrează la cca. 130 mil. Euro.
Cel de-al doilea consultant ( Asistenţa Tehnică 2) este SC Fichtner Environment SRL. Şi acest contract este finanţat din fonduri ISPA 100%. Obiectul contractului: „Reabilitarea şi modernizarea sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare din judeţul Galaţi”. Şi aici se fac plăţi ordonate, deşi lucrările sunt cam dezordonate. Nu s-a preluat nici unul dintre tronsoanele lucrării iar Asocierea Integrată privind managementul regional al sistemelor de apă şi canalizare este mult întârziată, Asistenţa tehnică 2  Fichtner a primit 865 mii  euro reprezentand 55,59% din valoarea contractului. Nu au birou în Galaţi, vin la birourile Apă Canal ocazional.
La consorţiul Soares da Costa/Monteadriano/Vega 93 lucrările sunt avansate. S-au realizat canalizări şi aducţiuni apă în procent de  31,67%.  Şi consorţiul Suarez da Costa-Vega acuză dificultăţi în respectarea termenelor. Cere o extindere de termen de livrare cu  9 luni. Reproşează Primăriei obţinerea cu dificultate a avizelor de închidere pentru străzile din zona centrală a oraşului, motivat de perturbarea semnificativă a traficului. Ploile abundente din luna iunie-iulie 2010 au cauzat dificultăţi în execuţie şi staţionări. A încasat 27 milioane euro, reprezentand 65,18% din valoarea contractului.

Ce s-a proiectat nu prea s-a lucrat şi zace nerealizat


ITM Galaţi a luat notă de faptul că aproape toate punctele de lucru ale firmei turceşti Yapi au fost trecute în consevare, muncitorii şi specialiştii fiind trimişi la lucrările ISPA de la Brăila. Situaţia din septembrie 2010 pare să fie mai gravă decât în varianta în care beneficiarul cerea falimentul firmei Yapi (în martie), încasa garanţiile şi se refăcea licitaţia (s-a spus că asta ar fi dus la o decalare a termenelor cu 6 luni). Sub pretextul falimentului, Sistem Yapi nu mai plăteşte furnizorii. “Ţeapa”  care se prefigurează este valabilă şi pentru beneficiarul Apă Canal, dar acesta nu pare deranjat de perspectiva abandonării lucrărilor. Banii au fost transferaţi în Turcia iar pentru păcăliţii din România răspunsul este balcanic: "dacă nu vă convine şi nu veniţi cu alţi bani, cereţi falimentul Yapi România!". Cu conotaţia că, oricum ar fi, turcul nu mai plăteşte de această dată.Toţi factorii implicaţi în ISPA par să-şi fi impus o lege a tăcerii, orice detaliu fiind foarte greu de obţinut. În acest context şi în acest mix de evoluţii, puţini pot defini  evoluţiile : un management prost  sau unul dorit confuz, paralizie în cofinanţare sau o birocraţie inerţială.  Oricum, o axă se detaşează net: consumatorul de servicii bune, dar scumpe, trebuie să stea la locul lui şi să aştepte.

Management de Covurlui, pocinog  de Bruxelles

Viziune macro peste ţevi şi staţii –micro viziune pe diametre, mai ales când plouă des şi mult. Ploile abundente de vară din luna iunie 2010 au adus pe şantierele ISPA catastrofe. Susolurile şi demisolurile unor clădiri şi instituţii publice şi private au fost inundate, unele în mod repetat iar Valea Oraşului a produs zeci de sinistraţi, devenind o baltă ISPA. Responsabilii fug ca dracul de tămâie de culpabilităţile administrative. Cetăţenii inundaţi cer despăgubiri la Apă Canal ; Apă Canal pasează problema către cei care execută lucrările, adică consorţiul Suarez da Costa-Vega 93. Cei de la Vega nu recunosc nimic, făcând apel la managementul prost al celor din Primărie. Realitatea este că pe şantiere nu sunt îndeplinite multe dintre precauţiile presupuse de acest gen de lucrări iar unele dintre măsurile de siguranţă nu se mai aplică, din raţiuni de costuri şi de recuperare a întârzierilor.

Vega trebuie să primească lunar în jur de 300 de mii de lei - TVA restituit - lucru care nu se întâmplă, pentru că Guvernul dă banii cu întârziere. Se încearcă acoperirea deficitului  cu banii din încasările Apă Canal. Pe de altă parte, lăcomia celor de la Yapi se recunoaşte în majoritatea obiectivelor pe care le acoperă în proiectul ISPA Galaţi: se lucrează cu un minim de personal, prost calificat, la cote de avarie, de parcă ar fi personal de întreţinere şi conservare, nu de terminare a obiectivelor. Simptomatic pentru stilul turcesc în rezolvările tehnologice aplicate la ISPA Galaţi este episodul cu distrugerea vechiului colector de evacuare a oraşului, ce a funcţionat fără probleme din 1890 încoace. Turcii de la Yapi au obturat o conductă la numai 10 m de vechiul colector de evacuare şi în mijlocul Bulevardului Falezei s-a produs o cavernă uriaşă, care a blocat circulaţia jumătate de an. S-a făcut licitaţie pentru  6 miliarde lei vechi, dar lucrarea a costat în final 13 miliarde vechi. A fost o greşeală iresponsabilă? Expertul geotehnic ezită şi acum să avizeze lucrarea. Primăria a preferat să nu ceară daune într-un proces, acceptând suspect de uşor orice moft vine de la Yapi. Specialiştii în construcţii semnalează erori grave: contrapantele vor necesita consumuri  mari de curent electric; la inundaţii s-au produs tasări şi prăbuşiri ale versantelor, cu deplasări ale conexiunilor făcute între conductele de 800 şi 1000 de mm. De ochii lumii, Yapi ţine în perimetru două utilaje, 4 muncitori şi doi şefi din Turcia. În iulie şi august, la punctele de lucru ale firmei Yapi s-a făcut figuraţie şi s-a simulate lucrul intens. Yapi ar vrea ca Vega să preia din fronturile lor de lucru, dar nu integral, ci doar într-un fel de sistem lohn, adică să introducă în circuit furnitura- achiziţionată déjà, la preţuri de ofertă- şi să plătească doar manopera. Vega a spus pas. Fostul şef de la UIP, Sanda Marin, a plecat la salariu mai mare la Tg Jiu. Ca să nu se producă sugrumări la UIP, a fost numit un şef interimar, inginerul  Cristian Borcea. Apă Canal nu intenţionează să organizeze concurs pentru acest post. Speriat de răspunderile multiple şi de iregularităţile de management şi de eligibilitate de la ISPA, reprezentantul AGA de la Apă Canal, Marian Filimon, şef al Patronatelor din Galaţi, şi-a dat demisia. Ştampila suficienţei tehnologice este explicată de  Cristian Borcea, şeful UIP Apă Canal: „ La Elice s-a deplasat capătul conductei, dar turcii au încercat să repare... Cred că aţi prins ceva din zbor...Dar e caz încheiat. Conducta de refulare e bună, la schimbările de direcţie sunt prevăzute masive de ancoraj, nu sunt reproşuri din partea inginerului de la IGIP”.

La romania dai cu banu, altfel mori

La mijlocul lui septembrie 2010, încă nu a fost luată decizia de prelungire a termenului de finalizare a lucrărilor la ISPA. Preluarea firmei Sistem Yapi Insaat Ve Ticaret Aş Turcia de către GRYFON INVESTMENT GROUP se lasă aşteptată, ca şi infuziile de capital. Lucrările stagnează, poate şi din cauza cutumelor introduse în mediul de afaceri de la Galaţi de PSD, care controlează aproape tot. Metoda e clasică: ori suplimentarea bugetelor, ori continuarea lucrărilor prin atribuire directă (prin derogări de la lege,  invocându-se timpul scurt, calamităţi, forţa majoră, etc) unor firme născute din spuma valului de lucrări cu dedicaţie pe linie de partid. Forţa majoră se numeşte acum faliment.

Aparent, Sistem Yapi şi-a ales subcontractorii cum a vrut. În realitate, subcontractorii sunt firme de listă secretă, pe care nimeni nu vrea s-o facă publică, dar care stă pe masa directorului  Apă Canal, Gelu Stan. De la el mai scapă câte o informaţie:  ”Unii spun că ne şantajăm reciproc, după sistemul   „eu Apă Canal nu te trag de faliment, nici tu Yapi nu spui cui am dat eu accept pentru plăţi preferenţiale”. Dacă fac plăţi în numele lui Yapi?? Am cont escrow, unde am acces doar eu şi el. El nu poate lua bani de acolo fără acceptul meu. Funcţionează. Când a venit criza,  băncile nu ne-au mai dat bani şi am spus: hai să mergem mai departe doar cu cei care au fost subcontractori şi vor să lucreze, chiar dacă au datorii de încasat de la Yapi.  Primesc banii eşalonat, cu penalitate...Sunt în situaţia asta Metal Trade, Electro Sistem, Transpec, Melcret, Multimedia, Heiron, Comersid, Betoane Complexe,  Atlas, Arcelor Mittal. Sunt 76 de contractori, care lucrează direct cu turcul, Akim Kaplan...”

ISPA a reconfirmat „prieteniile” de afaceri cu filtru politic

finalizate prin excelenţă în campaniile electorale. Patronii de la Metal Trade- Corneliu Găvăneanu, Melcret- Alexandru Teodorescu, Atlas- Marius Necula sau Transpec- Adrian Ninel Comşa fac parte dintre abonaţii fără frontiere de partid la lucrările pe bani publici ale municipalităţii. Că finanţează PSD, PDL, PC  sau PNL, nu mai contează. Încununarea acestei frăţii este însă firma Vega 93, al cărei patron, Cornel Istrate, a susţinut viguros campaniile electorale ale PSD şi beneficiază la ISPA de perla coroanei.
Finalul trebuie să fie specific pentru o ţară rătăcită la porţile orientului
Aşadar, încă nu există aprobarea de la ministerul Finanţelor pentru prelungirea cu un an a proiectului ISPA. Turcii de la Sistem Yapi Insaat sunt în faliment şi simulează munca intensă la Brăila, într-o încercare de a jumuli clientul ISPAşit şi de acolo.  Jumuleala de la Galaţi a fost cedată volens nolens clientului Apă Canal, care este şi beneficiar, şi contractor. Aplicând procedura etalon tip ”puşculiţa de partid” , ApăCanal Galaţi ţine în cursa pentru banul public clienţii fideli şi dedicaţi sistemului românesc de a scoate banul şi din piatra seacă a finanţării europene. Situaţia este disperată, ce dracu, nu vrem să pierdem finanţarea, aşa că de ce n-am plăti noi direct nişte subcontractori preferaţi, băieţi buni şi parolişti?! chiar dacă banii nu mai trec prin “aplicaţiile de plată” ale turcilor.  Cităm un responsabil turc din Sistemul Yapi al câştigării licitaţiilor la Romania:           "...bani grei s-au dat ... dureri de cap ca să câstigăm licitaţia asta....ca altfel nu se poate… la voi in romania ca si la noi ( turcia ) dai cu banu, altfel mori”.... ISPA Apă Canal de Galaţi este în fond o chestiune de continuitate, în tehnologie şi etimologie: peşcheş, dever, haraci, daraveră, ciubuc, buluc, chiolhan, chelaba, bacşiş, sfeteriseală. Dar este continuitate şi instinct şi pentru un impardonabil  şi uriaş sictir. Ca de la client credul la executant pezevenghi.

Ora 25, septembrie 2011