profcompass.com
profcompass.com
europebanking.net
europebanking.net
Aboneaza-te la newsletter

Republica Moldova

Nu e nevoie să educăm mase, trebuie să creăm lideri care să promoveze valorile naționale

Studenții basarabeni Dumitru Topala, Cristina Gorgan si Nicolae Creangă ne reamintesc că 27 martie are același rang cu 1 decembrie și 24 ianuarie

 

Reporter: Stimați studenți, suntem la 95 de ani de ora astrală a declarației din Sfatul Țării, dacă nu am făcut-o în România Mare, hai să ne pregătim de Hora Unirii europene și cu republica Moldova!

Nicolae Creangă: Am vrea , dar nu putem rescrie istoria. În 40 s-a schimbat iar istoria, nu s-a putut păstra Unirea, au venit rușii și ne-au dezmembrat...Ar fi fost prea frumos o Românie Mare, dar asta-i viața...Oricum, în 27 martie sărbătorim în toate marile centre, unde sunt studenți basarabeni. Organizăm evenimente care au ca scop promovarea ideii de unitate națională și identificarea valorilor românești. Clubul studenților Basarabeni organizează a 12-a ediție a Festivalului Zilele Basarabiei.

Cristina Gorgan: Suntem în festival începând din 22 martie. Împărțim tuturor panglici tricolore și stegulețe.Am mers la partenerii noștri, Teatrul Tardini, Teatrul Leonard , la Casa de Cultură a Studenților. Am vrut și la Consiliul Județului, dar n-am reușit. Timpul n-a fost de partea noastră, dar insistăm...Am organizat vizionarea piesei „Echilibru instabil”, la Teatrul Dramatic, la Teatrul Muzical am vizionat „My Fair Lady”. Am organizat și o serată folk, am cântat românește, ne-am bucurat românește...Nu e un festival al basarabenilor, este adresat întregii comunități gălățene. Ne-am bucurat de prezența la Galați a lui Pavel Stratan și am vizionat filme istorice: Mihai Viteazu, Mircea și Dacii. Ne-am bucurat și la Basarabia culinară, unde am prezentat bucatele tradiționale din Basarabia.Avem aceeași cultură, vorbim la fel, simțim la fel, gătim aproape la fel, suntem același popor.

Dumitru Topală: Dacă mă întorc în timp, la momentul declarației de Unire din 1918, vedem că a fost un eveniment atent pregătit. Încă din 1917, anul revoltelor antițariste, organizațiile obștești din Basarabia au avut un Congres, și au cerut autonomia teritorială. Puțin mai târziu, soldații români au cerut și ei organizarea în cohorte iar pe 20 aprilie, preoțimea din Moldova a cerut alegerea unui mitropolit român. Au fost etape ale trezirii spiritului național și constituirea Sfatului Țării. Apoi a fost simplu, exemplul basarabenilor a fost urmat de transilvăneni și bucovineni, și s-a format România Mare. Ce vrem noi cu Festivalul? Ca întreaga comunitate, societatea civilă și lumea politică de pe ambele maluri ale Prutului să înțeleagă semnificația acestei date și s-o pună în discuție. Lumea politică în mod special trebuie să trezească interesul pentru această dată. Cred că este o reușită, în fiecare an festivalul devine mai mare și mai cuprinzător. În majoritatea orașelor mari se organizează un Festival de acest gen.

Rep.: Instinct național pe înțelesul tuturor?

D.T.: Nu ne mai propunem să găsim tineri cu simț patriotic, educați în cultul tricolorului...Este suficient să găsim cinci oameni determinați. Nu e nevoie să educăm mase, trebuie să creăm lideri care să promoveze valorile naționale. Există acest gen de oameni.

Rep.: Criza din Moldova a revenit, comuniștii revin prin vot popular?

Cristina Gorgan: E o stare de încordare. Sperăm să nu se ajungă la alegeri anticipate. E trist dacă se ajunge aici. Nu știu dacă putem să ne mai reîntoarcem la epoca Voronin.

D.T.: Voronin este un cadavru politic, nu mai ține nimeni cont de părerea lui. Sunt însă succesorii lui, care pot continua. E o situație critică, și în Moldova, și în România, trebuie să fim vigilenți.

C.G.: Situația actuală ne influențează și pe noi. Mulți studenți basarabeni se gândesc să se întoarcă acasă, să schimbe ceva. Sperăm să fie un context favorabil, să putem să implementăm ce am învățat aici. Să venim cu noi idei, cu noi perspective. Așteptăm alegerile, vrem să vedem care va fi mișcarea Partidului Comuniștilor, ce vor face ei...Alegerile anticipate ar fi ultima soluție. Nu sunt văzute bine nici în UE, nici în România, nuici în popor. E dezamăgire, nu vrem să ieșim dintr-o criză și să intrăm în alta.

N.C.: Nu știu ce se întâmplă cu politicienii noștri. Mergem dintr-o criză politică în alta. E foarte grav, studenții merg înapoi, vrem o țară măcar cum am lăsat-o. Sperăm să fie o decizie clară, este provizorat care nu folosește nimănui.

Rep.: Am remarcat la studenții basarabeni o anume teamă de a vorbi liber.Europa este liberă,exprimarea la fel...

C.G.: Poate este teama de a vorbi în fața camerelor tv. Poate e un șoc psihologic...Până în 2009, în Republica Moldova nu a existat transparență.Oamenii se cam temeau să spună ce gândesc. Și toate aceste temeri sunt în subconștientul fiecăruia, nu le poți șterge în câțiva pași.200 de ani de rusificare a lăsat urme adânci.

D.T.: Ni se trage încă de la 1917. Și atunci s-a cerut ajutorul armatei Române, împotriva tâlhăriei bolșevice. Nu mai înghițim propaganda și manipulările. Cum adică, România a furat Basarabia, care e parte a Rusiei? E manipulare , dar nu se mai poate... S-a schimbat politica din țară și prin efectul burselor acordate de România.Politicienii din Basarabia sunt școliți în România.Președintele Băncii Naționale, fostul prim-ministru, Primarul Chișinăului.Totul se schimbă odată cu schimbarea generațiilor. Nu se va face în viitorul apropiat Unirea cu România, dar se va face Unirea prin intrarea în Europa, prin dispariția granițelor. Și este datoria oricărei organizații de basarabeni din România de a crea acest gen de lideri. Și să schimbăm lucrurile, cât de puțin.Nu avem nevoie de o succesiune de clase politice needucate, care să nu simtă cât de gravă este soarta poporului.Și să încetăm cu prostia asta, cum că limba română a fost creată artificial.

C.G.: Trebuie să trecem în Constituție. E clar, limba moldovenească nu a existat și nu va exista niciodată. Este limba română și trebuie să scriem acolo negru pe alb.

Silviu VASILACHE

Adauga comentariu


Security code
Refresh