profcompass.com
profcompass.com
europebanking.net
europebanking.net
Aboneaza-te la newsletter

Republica Moldova

Momentul istoric 2009 nu a fost ratat, dar politicienii actuali s-au ratat

Ruxandra Podlisnic și Dumitru Rusu încep și termină stagiul de student în România cu formularea unor gânduri adânci despre politicile inteligente din Basarabia

 

Reporter: Stimați prieteni și concetățeni ai României adevărate, suntem aproape de încă un moment istoric pentru Basarabia-reuniunea de la Vilnius pentru parteneriatul estic. Până atunci, începe un nou an școlar studențesc...

Dumitru Rusu:...cu o prezență studențească tot mai auzită în rândul politicilor de la Chișinău.

Ruxandra Podlisnic: Și cu emoții. Sunt studentă la jurnalism și am speranțe și gânduri bune că voi putea să realizez ceva frumos, că voi fi mulțumită de facultatea pe care am ales-o și că voi acumula cât mai multă experiență.

Rep.: Primele impresii despre România ale unui nou sosit au relevanța lor specială...

R.P.: România este o țară frumoasă. Am ales să facem studiile aici pentru că studenții au mai multe perspective, se pot dezvolta mai mult. Dacă am compara sistemul de studii din Republica Moldova cu cel din România, aș putea menționa că aici se pune accentul pe lucruri practice, ceea ce în Moldova se întâmplă mai puțin. În facultățile din Moldova, studenții lucrează mai mult teoretic , însă aici este total diferit. Avem posibilitatea de a face mai multe activități, să ne implicăm în mai multe proiecte.

Rep.: Sunt mai puține posibilități de practică sau e o linie impusă programatic?

R.P.: Cred că se face mai multă teorie, pentru că sunt și specialiști mai puțini, mai puțin calificați...

Rep.: Poate că proiectul de viață al studentului basarabean este cel care stabilește linia învățământului.

R.P.: Studenții basarabeni aleg să facă studiile aici, pentru că pot să se dezvolte mult mai mult decât în Republica Moldova. Odată cu finalizarea facultății, ai mai multe șanse să găsești un post de muncă, ceea ce în Moldova este dificil...Ești nevoit să pleci peste hotare, pentru muncă fizică...Aici devenim mai profesioniști, este un avantaj, nu? Sistemul de burse este stimulant, în Basarabia am plăti o taxă pe bază de contract, aici studenții basarabeni nu achită nici o taxă, mai mult decât atât, pot primi și o bursă.

Dumitru Rusu: Este o încurajare de a crea elite în rândul studenților basarabeni. Este o tradiție din anii 90, când veneau studenți mai puțini, și care a evoluat în timp. S-a mizat o vreme pe cantitate, nu și pe calitate. Ar trebui ca niște instituții reprezentative în lucrul cu studenții basarabeni să mizeze și pe calitate. Bursele să fie o încurajare, să stimuleze competiția , să fie concurență acerbă pentru ele...Observăm că mulți studenți investesc într-o medie de bacalaureat în Moldova și își asigură viitorul de patru ani cu o bursă. Este discriminatoriu pentru cei care fac performanță și chiar au străduințele necesare pentru a crea elitele în România.

Rep.: Oamenii valoroși dar fără posibilități pot veni să învețe în România?

D.R.: Deloc! Absolut deloc! Se promovează modul și nota de la bacalaureat obținută , astfel că se încurajează corupția, inevitabilă în Republica Moldova. S-au făcut niște reforme, dar mai mult în defavoarea celor săraci. Chiar dacă s-a promovat securitate aexamenului, promovabilitatea este bună, dar nivelul corupției este înalt. Se mizează pe studenți puțini, cu posibilități financiare mai mari.Sistemul educațional performant este vizat, dar suntem departe de această sintagmă. În Moldova nu există sistemul care să analizeze calitatea sistemului. Aici există ARACIS; acolo este sistem haotic. Trebuie preluată expertiza românească în Basarabia, altfel fuziunea sistemelor va fi dificilă fără același standard.

Rep.: O întrebare pentru Ruxandra. Dacă ai fi supravegheată de o cameră video la examen, nu te-ai putea concentra?

R.P.: Pentru mine nu este o problemă. Apreciez această măsură, până în acest an se copia mult la examenul de bacalaureat. Și acum se mai copie, sunt elevi basarabeni care au întreprins niște chestii care i-au ajutat să copie în timpul bacalaureatului. S-a redus însă nivelul de copiere la examen, datorită acestor camere. Ar fi bine să se pună și sisteme de bruiaj, pentru a împiedica copierea la examen.

D.R.: Din culise am auzit că la nivel de corupție s-a mizat pe camere de supraveghere cu imagine fixă. Tehnologic, deja s-a produs o interferență, s-a filmat o secvență aranjată, de 50 de minute, după care secvența se relua.

Rep.: Cum merge sistemul „adoptării de boboci”, oarecum aflați în stresul adaptării la alt mediu?

D.R.: La Galați a funcționat dintodeauna un sistem de tutoriat, de mentorat, cu ajutorul Universității. Am fost sprijiniți cu logistica necesară. Putem spune că nu avem nici o dificultate cu integrarea în mediul social și cultural românesc. Au fost etape riguroase, de la admitere la înscriere la universitate. Au avut și activități interesante de integrare în mediu. A funcționat și o diversiune a concurenței între organizațiile de studenți basarabeni, dar aceasta are conotații atât pozitive, cât și negative. Negativ este că organizațiile își pierd din credibilitate, pozitiv este că performanța acestor structuri reprezentative crește.

Rep.: Care ar fi miza? Avantaje?

D.R.: Da, avantajele pe o anumită filieră. Când e agonie de concurență, cele două entități vor miza pe strategii de doborât dușmanul, și nu pe focalizarea către scopul susținerii studenților. Există și o miză politică. Mie mi s-a spus: uite, el este cel cu care concurezi tu! Trebuie să faci cât mai bine! Ne trebuie performanță, nu doar concurență. Am realizat că organizațiile se asimilează unei structuri unite, care să nu deruteze începătorii, cum că nu este ceva curat la mijloc.

Rep.: Suntem la paroxism cu conspirația: cine are nevoie de astfel de concurențe otrăvite?

D.R.: Dacă sunt alegeri și studenții pot vota, aceste structuri manevrează mase care au la ele potențialul votului. Trebuie colectat votul. Apare factorul decisiv: cine duce acești studenți basarabeni la vot.

Rep.: Mai este actuală lozinca cu „Trezește-te, patrie drogată?” Sau s-a trecut în faza integrării, cu alte personaje politice, cu alți miniștri?

D.R.: Politicienii pragmatici de la Chișinău au lăsat ițarii moldovenești și au îmbrăcat fracul european. Se vede o ipocrizie totală în dialogul cu occidentul și cu Rusia. Își face simțită prezența mai mult decât pe vremea comuniștilor. Atunci nu se punea problema să piardă, nu aveau frica parcurgerii drumului european. Acum, miza este importantă. Politicienii de la Chișinău au un discurs fals, și cu occidentul, și cu Rusia, vor să împace și capra și varza. Riscul este iminent, se va scăpa drumul european din vizor. Miza este planul Vilnius, unde se va semna un acord de asociere cu Moldova, care nu garantează integrarea în spațiul european a Republicii Moldova. E un acord de 1000 de pagini, care scutește de taxe competitorii agricoli din Republica Moldova, pentru carne și vinuri. Politrucii Ruși aduc în Moldova mesaje deloc diplomte: vine iarna, sperăm să nu înghețați, vinurile din Moldova nu au loc pe piața rusă. Vorbesc de substanțe care pun în pericol viața oamenilor, Putin spune că nu e joc politic, apărăm piața rusească de produsele europene, că piața lor va fi invadată de produse europene cu insignă rusească...Politicienii moldoveni știu însă obiceiurile rusești.

Rep.: Statele mici aplică față de politicile celor mari politici inteligente.

D.R.: Știm cum joacă rușii, politicienii din Basarabia au o imunitate veche, de 200 de ani. Ha, ha!

R.P.: Suntem la mijloc de imperii, suntem constrânși de politicile care invadează Republica Moldova, însă tinerii gândesc pozitiv și optimist. Sperăm să putem crea un viitor prosper, de asta am și venit aici în România. Vrem schimbări de fond în Republica Moldova. Independența este un obiectiv al Republicii Moldova , nu trebuie constrânsă de ideile din est. Tineretul vrea schimbarea, cei în vârstă se lasă duși...

D.R.: Momentul istoric 2009 nu a fost ratat, dar actualii politicienii s-au ratat. S-au decredibilizat în fața tinerei generații, au risipit încrederea acordată de tineri. Un eveniment recent arată ipocrizia politicienilor. Când Principesa Margareta și principele Radu au vrut să depună coroane de flori la statuia lui Ștefan cel Mare din Chișinău, când ultranaționalisștii ruși au strigat că nu sunt doriți în Moldova. Poliția a lipsit din incidentul stânjenitor, dar era foarte activă când au venit ultranaționalistul Rogozin și Patriarhul Chiril, să ne spună cât de uniți spiritual suntem noi și poporul rus. Sondajele îi arată perdanți în alegerile viitoare. Dacă erau reale promisiunile lor, Republica Moldova era acum în Uniunea Europeană.

 

Adauga comentariu


Security code
Refresh