profcompass.com
profcompass.com
europebanking.net
europebanking.net
Aboneaza-te la newsletter

Republica Moldova

Alegerile parlamentare din Republica Moldova din 30 noiembrie 2014

 

 

La 30 noiembrie 2014, au avut loc alegerile pentru Parlamentul Republicii Moldova. La alegeri au participat 24 concurenţi electorali, dintre care 19 partide politice, 1 bloc electoral şi 4 candidaţi independenţi. Pentru a accede în Parlament, este necesară depăşirea următorului prag minim de reprezentare: pentru partide politice — 6%, pentru un bloc electoral din două partide — 9%, iar pentru un candidat independent — 2%.

 

Rata de participare înregistrată la închiderea secţiilor de votare (ora 21:00) a fost de 57.28%, ceea ce este suficient pentru a considera alegerile parlamentare valabile. Scrutinul din 30 noiembrie a marcat și o premieră, introducerea înregistrării electronice a votului, menită să împiedice votul multiplu. Fiecare secție a avut la dispoziție un calculator prin care oficialii electorali puteau accesa în timp real baza de date și identifica posibile fraude la urne. În 2018, sistemul va fi extins și la votul din Diaspora.

 

Rezultatele definitive ale alegerilor parlamentare din 30 noiembrie 2014

 

         

 

Concurenţi electorali

Voturi

%

Mandate

 

Partidul Democrat din Moldova

252,489

15.80%

19

Partidul Popular Creştin Democrat

11,782

0.74%

0

Partidul Forţa Poporului

11,665

0.73%

0

Partidul Liberal Democrat din Moldova

322,201

20.16%

23

Partidul Liberal Reformator

24,956

1.56%

0

Partidul Comunist Reformator din Moldova

78,716

4.92%

0

Mişcarea Populară Antimafie

27,846

1.74%

0

Partidul Naţional Liberal

6,858

0.43%

0

Partidul Socialiştilor din Republica Moldova

327,912

20.51%

25

Blocul electoral “Alegerea Moldovei — Uniunea Vamală”

55,089

3.45%

0

Partidul “Democraţia Acasă”

2,449

0.15%

0

Partidul Popular din Republica Moldova

12,110

0.76%

0

Partidul Comuniştilor din Republica Moldova

279,366

17.48%

21

Partidul Liberal

154,518

9.67%

13

Partidul “Renaştere”

4,158

0.26%

0

Partidul Acţiunea Democratică

2,564

0.16%

0

Partidul Verde Ecologist

1,360

0.09%

0

Oleg Cernei

2,781

0.17%

0

Oleg Brega

14,085

0.88%

0

Partidul “Patrioţii Moldovei”

1,498

0.09%

0

Valeriu Pleşca

991

0.06%

0

Anatolie Doga

794

0.05%

0

Uniunea Centristă din Moldova

633

0.04%

0

Partidul “Pentru Neam şi Ţară”

1,697

0.11%

0

               

 

 

 

Numărul de alegători incluşi în listele electorale

2,800,827

Numărul de alegători incluşi în listele suplimentare

155,443

Numărul de alegători care au primit buletine de vot

1,649,489

Numărul de alegători care au participat la votare

1,649,402

Numărul buletinelor de vot declarate nevalabile

50,884

Numărul total de voturi valabil exprimate

1,598,518

 

(candidaţii care au trecut pragul electoral sînt indicaţi cu caractere bold)

 

Sursa:alegeri.md

 

 

Cu inima în vest, dar cu picioarele în Rusia

 

Comisia Electorală Centrală de la Chișinău a aprobat procesul verbal final și raportul cu privire la rezultatele alegerilor parlamentare de la 30 noiembrie, deschizând calea oficializării negocierilor post-electorale.

 

Potrivit documentelor, din viitorul legislativ vor face parte cinci formațiuni politice: Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM, al lui Igor Dodon), Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM, condus de fostul premier Vlad Filat și din care face parte actualul șef al guvernului Iurie Leancă), Partidul Comuniștilor (PCRM, condus de Vladimir Voronin), Partidul Democrat (PD, al lui Marian Lupu) și Partidul Liberal (PL, al lui Mihai Ghimpu). PSRM a obținut 20,51% din sufragiile exprimate, PLDM — 20,16%, PCRM — 17,48%, PDM — 15,8%, iar PL — 9,67%. Restul formațiunilor politice înscrise în cursa electorală nu au trecut pragul electoral de 6% pentru a accede în parlament.

 

Vin alianțele dar și vanitățile periculoase

 

La Chișinău, liderii celor trei partide proeuropene (PLDM, PDM şi PL) au convenit, în urma unei întrevederi, asupra creării unei majorităţi parlamentare. Prima mișcare a fost făcută de Partidul Liberal, cel care se retrăsese la începutul lui 2013 din vechea Alianța pentru Integrare Europeană în contextul unor disensiuni interne scăpate de sub control. O informaţie similară vine de la PLDM, care afirmă că cei trei lideri, Vlad Filat (PLDM), Marian Lupu (PDM) şi Mihai Ghimpu (PL) s-au întâlnit şi au convenit asupra formării unei alianţe. Un grup de experți lucrează deja la noul acord de coaliție între cele trei formațiuni.

 

Potrivit rezultatelor alegerilor parlamentare din 30 noiembrie, partidele europene au cumulat 55 de mandate, repartizate astfel: PLDM - 23, PDM - 19 şi PL - 13. De cealaltă parte, partidele de stânga au cumulat 46 de mandate (PSRM - 25 şi PCRM - 21). Pentru alegerea președintelui țării este nevoie de o majoritate de 61 de voturi, ceea ce ar putea din nou declanșa o criză politică în primăvara anului 2016, când expiră mandatul actualului șef al statului, Nicolae Timofti.

 

Complicația socialistă

 

Contrar tuturor pronosticelor, PSRM a câștigat alegerile din Republica Moldova, deși sondajele îl dădeau cu puține procente peste pragul electoral. Explicația nu poate fi decât una singură: după scoaterea din cursă a formațiunii pro-ruse Patria, majoritatea electoratului acestui partid s-a reorientat spre socialiști. De asemenea, o bună parte din electoratul comuniștilor, dezamăgiți de prestația acestora, au ales să voteze PSRM, cel mai anti-românesc și anti-occidental partid din Republica Moldova. De altfel, liderul socialist, Igor Dodon, fost membru al PCRM, a și avertizat că integrarea europeană "va duce la pierderea statalității" republicii și a declarat că va încerca să obțină declanșarea alegerilor parlamentare anticipate în fosta republică sovietică. Dodon a beneficiat și de votul alegătorilor din Rusia, unde se află circa 700.000 de cetățeni moldoveni, în timp ce în țările europene sunt doar 250.000. După alegeri, Dodon s-a întâlnit, la Moscova, cu Renato Usatîi, liderul Patria.

 

 

 

Ce spune Rusia

 

Și presa rusă a scos în evidență victoria socialiștilor. "Socialiştii au câştigat aceste alegeri datorită lozincii «Moldova va fi un stat prosper doar alături de o Rusie puternică», precum şi datorită preşedintelui Vladimir Putin, care s-a întâlnit cu liderul PSRM. Această întâlnire a fost un semnal pentru alegătorii moldoveni", scrie publicaţia Nezavisimaia Gazeta. Și săptămânalul rus Pravda afirmă că "rezultatele alegerilor din Republica Moldova reprezintă o palmă pentru Europa".

 

Prima reacție din partea Rusiei a venit de la același volubil Dmitri Rogozin, vicepremierul rus și emisarul însărcinat cu dosarul transnistrean, care a cerut Chişinăului să se gândească foarte bine la planurile de apropiere de Uniunea Europeană, după victoria forțelor pro-europene. Și Ministrul rus al Afacerilor Externe a comentat rezultatul alegerilor parlamentare din Republica Moldova, subliniind că acestea arată că cei mai mulți cetățeni susțin dezvoltarea relațiilor cu Moscova. "În general, rezultatul alegerilor parlamentare din Republica Moldova arată că un număr semnificativ de alegători moldoveni sunt în favoarea dezvoltării unor relaţii cu Rusia şi a integrării ţării lor în spaţiul eurasiatic", se arată într-un comunicat, citat de agenţia TASS. Toată lumea stă acum cu ochii pe Transnistria, avanpostul rus unde, oricând, pot izbucni noi provocări, la scară mult mai largă, pe care Moscova vrea să le exporte și în Republica Găgăuzia.

 

Ce spune America

 

Washingtonul a calificat recentele alegeri parlamentare din Republica Moldova drept un "reper important pe calea democrației" și îndeamnă liderii moldoveni să formeze "cât mai rapid un guvern", a declarat purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat, Marie Harf. SUA sunt pregătite să colaboreze cu noul guvern al Republicii Moldova, ce va fi format ca urmare a rezultatelor alegerilor parlamentare desfășurate la 30 noiembrie, a adăugat oficialul american. "Statele Unite îndeamnă liderii Moldovei să acționeze rapid pentru a forma un nou guvern", a mai precizat purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat, subliniind că noul executiv de la Chișinău trebuie "să lupte împotriva corupției, să avanseze pe calea reformelor și să găsescă o soluție completă și pașnică pentru diferendul din Transnistria". Ultima parte a apelului este un mesaj disimulat de susținere a forțelor pro-europene.

 

 

 

 

 

 

 

Adauga comentariu


Security code
Refresh