profcompass.com
profcompass.com
europebanking.net
europebanking.net
Aboneaza-te la newsletter

Românii din Ucraina

În Ucraina se lucrează cu ideea că statul român este principalul inamic al românilor basarabeni și bucovineni

ucrainiei

Dumitru Rusu, Tatiana Coretskaia și Mirela Amarie transmit mesajele studenților veniți la Galați din Basarabia Republicii Moldova, din Bugeacul Dunării de Jos și din Cernăuții Bucovinei

 Reporter: 5000 de studenți basarabeni învață în România pe burse acordate de statul român. E bine sau încă e prea puțin?

Dumitru Rusu:Basarabeni sau bucovineni-tot români suntem! E și greu, e și ușor, studenții bucovineni și basarabeni se simt ca acasă în România. Mai greu este să fii catalogat ca român, și în Moldova și în Ucraina, deoarece ideologia veche comunistă le lipește eticheta de dezinformatori în ce privește trecutul istoric și de susținători ai identității de moldovean în rândul basarabenilor și bucovinenilor.Este o oportunitate pentru studenții care vin să studieze și să performeze, și apoi să meargă acasă și să schimbe ceva acolo.Este și sensul absolut pentru care s-au dat aceste burse, din anii 90 și până acum. Este o investiție majoră pe care a făcut-o statul român în ceilalți români din jurul României. România cred că este singurul stat înconjurat de români. Acești tineri, întorcându-se acasă, pot oarecum să

minimizeze efectul inoculat de ideologia comunistă. În Ucraina se lucrează cu ideea că statul român este principalul inamic al românilor basarabeni și bucovineni. Să combatem ideologia comunistă, ăsta este țelul principal pentru care basarabenii și bucovinenii vin la studii în România.

Rep.: Tatiana, cum e să fii student din Bugeac la studii în Galați și boboacă pe deasupra?

Tatiana Coretskaia: Am avut ceva probleme, sunt încă minoră, la noi în Ucraina se fac doar 11 clase, dar am reușit, sunt aici, îmi place facultatea, sunt studentă la Facultatea de Economie, specializarea Management. Colegii se poartă foarte bine cu mine...Mă simt român, am libertăți...

D.R.: Să nu uităm să spunem că e mai greu să fii român în Ucraina. Eu oricând pot să mă declar român în Moldova, dar în Ucraina e mai dificil...Ne poate confirma Tatiana. Este greu să spui că vorbești limba română. Oficial, se susține că sunt și mici diferențe între limba moldovenească și limba română. Deci, nu li se permite să vorbească limba română, deoarece se recunoaște în Ucraina ca minoritate doar moldovenii și limba lor...

T.C.: La noi la școală învățăm limba moldovenească, așa se socoate. Dacă scriam la caiet „limba română”, era greșeală. Noi învățăm ca obiect de studiu limba moldovenească, dar nu sunt diferențe față de limba română... Însă, părinții mai tineri vor să se scoată de tot... Directorul ar vrea să se păstreze, cum adică, doar asta este Basarabia și...

D.R.: Directorul vrea și știe că limba moldovenească este cea română, doar că și dânsului îi este oarecum frică să o denumească limbă moldovenească, pe motiv că așa s-ar putea face mai ușor și asupra lui presiuni în ce privește identitatea moldovenilor....A așa zișilor moldoveni.

Rep.: Se țintește reducerea școlilor moldovenești?

Mirela Amarie.: Da, s-a redus foarte mult numărul școlilor. În regiunea Cernăuți erau 140 de școli în limba română, acum au rămas 77. Ucrainenii introduc încetul cu încetul în școlile românești, anual, câte o carte în limba ucraineană. Geografie, istorie, cât mai multe cărți în limba ucraineană. Vor să ne ucrainizeze, într-un fel. Vor să ne tragă de partea lor.

Rep.: E o rezistență din partea românilor de acolo? Se simte activitatea asociațiilor românești?

M.A.: Da, desigur, spun că vor să învețe în limba română. Este și poziția cealaltă, că vor în limba ucraineană, să-și poată continua studiile în Ucraina, deoarece nu există universități în Ucraina în limba română. Părinții sunt nevoiți să-i învețe pe copii de mici limba ucraineană.

T.C.: De la grădiniță învață!

Rep.: De fapt, care este proiectul de viață al tânărului ucrainean de etnie română?

M.A.: Tinerii din Bucovina vor să vină în România, să învețe. Vor să facă medicină, sport, iar unii rămân aici definitiv. Se întâmplă, deoarece la noi în Ucraina diplomele de studii din România nu sunt recunoscute. Nici asta...

D.R.: Statul român ar putea să intervină. Ar putea propune proiecte de lege care să protejeze identitatea românească și cultura din aceste zone. Ar putea să li se dea și o motivație financiară acelor profesori care împărtășesc valorile românești, pentru a fi mult mai motivați să dezvăluie și celorlalți nevoia de conservare a identității românești în acele zone. În acest moment, statul român nu prea se implică în acele zone. Cunoaștem că România este un stat înconjurat de români, la guvern este un departament pentru românii de pretutindeni, care face proiecte pentru ei. Nu s-a făcut suficient, nu se face suficient încă. Dovada stă în faptul că se închid în continuare școli, se minimizează răspândirea limbii române, se introduce limba ucraineană...Se lasă doar limba moldovenească și are de pierdut statul român.

Rep.: Dv, ca reprezentant al Clubului Studenților Basarabeni și Bucovineni, aveți un dialog cu autoritățile române?

D.R.: Absolut. Organizațiile studenților basarabeni au avut dialog cu factorii de decizie din România. Pe orice problemă apărută, s-au găsit rezolvări. Acum, mai multe organizații de basarabeni solicită drept de vot al studenților din România doar cu buletine românești și moldovenești, în circumscripția în care este înscris. Se fac demersuri, ca și în 2008, când s-a mărit cuantumul bursei, de la 40,6 euro la 60 de euro, pentru cei cu licență și 80 de euro pentru cei cu doctorat. Pentru unii, bursa era suficientă, trimiteau bani și acasă. Pentru anii 90, 20 de dolari era o sumă imensă, deci puteau trimite acasă 20, că era o criză majoră acolo...

T.C.: Da, aici e bine, banii ne ajung, nu e așa de scump ca la noi. Au fost ceva eforturi cu contractul, dar acum îmi place, limba e placută, chiar dacă nu o știu prea bine...

M.A.: Și mie îmi place să comunic în limba română, de asta am ales Facultatea de Jurnalism în limba română. Într-adevăr, la noi costă foarte mult, ca să faci o facultate, te costă mulți bani. Pe un contract de jumătate de an, trebuie să plătești 800-900 de euro. Gratuit sunt puține locuri, doar pentru orfani și cei care suportă urmările catastrofei Cernobîl...

T.C.: Și rămân locurile cu mită. Cele care rămân sunt cu mită.

Rep.: Jumătate din studenții admiși la studii în România nu termină facultățile.

D.R.: Aș fi mai rezervat cu astfel de cifre. E un studiu al Centrului de Politici Europene, dar l-au făcut în pripă. S-au grăbit, nu au cuprins toate universitățile. De exemplu, Dunărea de Jos, unde vin 200 de studenți pe an, sau București, unde sunt 600. Nu este edificator. Dacă s-ar fi limitat la studenții români, ar fi dat același procent de abandon. A fost o critică adusă statului român, e un studiu subiectiv, făcut de Fundația Soros. Nu a fost obiectiv, nu poate fi luat în considerare. Ce studiu poate fi făcut pe 46 de persoane? E prea mic eșantionul.

Rep.: Mirela, dacă nu ți se recunoaște diploma, ce vei face?

M.A.: Dacă vreau să lucrez în Ucraina, trebuie să mai învăț un an sau doi, să-mi traduc toate documentele și diplomele în limba ucraineană, să mai dau un examen, ca să demonstrez că am urmat această facultate. Este dificil, este chinuitor.

Rep.: Poate că mai preiau din probleme organizațiile românilor din Ucraina.

T.C.: Da nu avem așa ceva! Sau nu știm noi...Dacă cineva învață bine, și vrea să plece în România, este descurajat. Nu vă duceți, că nu vă primim înapoi. Nu puteți lucra aici! E politică de stat.

D.R.: E descurajare mincinoasă, ca să împiedice venirea studenților în România. Vor să-i sperie pe studenți. Și apar reticențele, se retrag, știu de astfel de cazuri, am dialogat pe rețelele de socializare... Le-am detaliat metodologia, nu știau de bursele statului român, nu erau informați, și spuneau că sunt blocați de la școală, li se refuza foaia matricolă. Reușesc doar cei tari, dar trebuie promovate mai mult bursele din România. Mai ales pentru cei din Ucraina.

Rep.: Vlad Filat, fost student în România, vrea să le ceară studenților să vină înapoi.

D.R.: Poate vrea să-i angajeze pe toți! Poate vrea să o facă cu contract. Eu, dacă vin în România, sunt obligat să mă întorc, dar dacă nu am de lucru, ce fac? Cei din IT sunt bine plătiți, doctorii sunt bine plătiți și ei, deci se poate trăi bine cu acești bani.

Rep.: Unire?

T.C.: Deocamdată, mergem la Alba Iulia, vizităm, ne cunoaștem.Le spun colegilor mei să vină aici, sunt mai multe posibilități.

M.A.: Nu vorbesc oamenii de unire, poate le e teamă...Ar avea probleme mari la serviciu. Dar studenții să vină aici, pot să-și facă un viitor mai bun.

 

Comments   

 
0 #1 gklhmzudmu 2014-04-12 06:14
rqqhxpsbepjdjod j, vaiujbkcnr , dfuupkfkoj: http://www.fcequlrinb.com/, http://www.ftlfmhghxz.com/ vaiujbkcnr
Quote
 

Adauga comentariu


Security code
Refresh