profcompass.com
profcompass.com
europebanking.net
europebanking.net
Aboneaza-te la newsletter

Românii din Ucraina

Ne luptăm, căci este o contrazicere aspră, de a unifica programele din sud cu regiunea Cernăuți

Olga Bulgaru și Petru Șchiopu aduc la Galați mesajele profesorilor de limbă română din Bugeacul Ucrainei de Sud

 

Rep.: A răspuns cum trebuie Galațiul la un astfel de moment istoric-25 de profesori români din Babele și Tatarbunar au venit în premieră la o pregătire pedagogică la Colegiul Costache Negri?

Petru Șchiopu: Am fost primiți mai mult decât prietenos. A fost o primire excepțională și le mulțumesc celor care au depus eforturi ca 14 persoane din raionul Ismail și alți profesori din raionul Tatarbunar să ajungă aici la Galați. Menționez meritele lui Marius Crudu, coordonator la Asociația Danubiana Galați, care a câștigat finanțarea prin proiectul de la Departamentul pentru Românii de Pretutindeni. Partenerii săi din Ucraina de sud sunt Asociația Valul lui Traian, condusă de Nicolae Moșu, și Societatea Ecologică Ialpug, pe care o reprezint eu.

Rep.: Se cheamă că un consorțiu al societății civile poate organiza o școală de vară specială?

P.Ș.: Se numește că atunci când vrem, putem realiza ceva. Suntem mulțumiți că Departamentul a susținut și finanțat acest proiect. Au merite și oamenii care ne-au cazat și ne hrănesc la Colegiul Costache Negri. Pentru mine Colegiul înseamnă foarte mult, deoarece una

dintre fiicele mele s-a pregătit și s-a format ca viitor pedagog aici, la Colegiul Costache Negri din Galați. Galațiul este ceva deosebit pentru mine.

 

Olga Bulgaru: Vă mulțumesc și eu din partea satului Borisovka, mi-a făcut mare plăcere să văd că oamenii au rămas la fel de deschiși, ca atunci când am terminat școala în România. Stăm aici patru zile și mergem la niște lecții foarte interesante. Sunt probleme de practică pedagogică modernă, ne va ajuta să progresăm în munca noastră de pedagogi. Sunt cerințele unei școli moderne...

Rep.: Programul vizează doar pedagogie sau instruire interactivă și nonformală?

P.Ș.: Este un program instructiv și totodată plăcut. În afară de instructajul la Colegiu, mergem la Biblioteca Urechia, la Universitatea Dunărea de Jos, la Grădina Botanică...Special pentru profesorii din Ozeornoe-Babele, ne interesează destinul lui Moise Pacu, un eminent publicist-cercetător originar de la noi, din Babele. Am propus și sper să reușim să ajungem și la mormântul lui, de la Cimitirul Eternitatea.

Rep.: Ce mică este lumea!

P.Ș.: Programul prevede și alte implicări, alte solicitări, care pot fi realizate...Sunt veniți la Galați profesori de informatică, de limbi străine, de limba română, de geografie, de educație fizică. Este destul de largă specializarea grupului. Avem și educatori, de la grădiniță, avem educatori de la școala-internat din satul Utkonosovska. Sunt oameni cu pregătire diversă...

Rep.: Programele școlare din cele două țări pot fi interconectate?

P.Ș.: Nu cred că pot....Ha, ha!

O.B.: Sunt foarte mari diferențe, și am vrea cumva să ajungem și noi la programa de aici. Mi se pare că încoace e mai...

P.Ș.: La etapa dată, noi cei din comunitatea românească nu punem problema unificării programelor din Ucraina cu cele din România. Ne luptăm, căci este o contrazicere aspră, de a unifica programele din sud cu regiunea Cernăuți și Transcarpatia , care sunt zone românești compacte din componența Ucrainei.

Rep.: Sunt programe diferite, cu concepte diferite, deși sunt aplicate unei aceleiași etnii.

P.Ș.: Am pus întrebarea-la nivel înalt, sau chiar foarte înalt-cum se face că programele decise la nivel înalt sunt parcă aplicate la două Ucraini? Ce se hotărăște pentru Cernăuți și Transcarpatia, nu merge și în sud, la Odesa. Sunt două zone în sud-transnistria și Regiunea Odesa-unde se vorbește de limba moldovenească, nu de română. Se scot chiar cărți, de un nivel foarte slab, care se aplică doar în programa școlară din regiunea Odesa. Sunt cărți scrise în limba moldovenească. Sunt scoase din cărțile în limba română, buchie în buchie, ca și acolo, dar...sunt în limba moldovenească. Am avut o perioadă după 90, când limba se numea limba română. Pe urmă, textele erau scrise în limba română, și în paranteză era trecută limba moldovenească. A urmat etapa cu limba moldovenească și în paranteză limba română. Și azi este doar limba moldovenească. Când ridici întrebarea, imediat ești catalogat că faci politică. Aici trebuia să fim trei sau patru, dar oamenii vor să evite corpurile ascuțite...

Rep.: La o vizită recentă la Universitatea Umanistă din Ismail, părea că noul rector are o altă deschidere, mai europeană, față de românii din Bugeac.

P.Ș.: Suntem într-o perioadă mai mult decât tulburată. O parte din oameni cred sincer în ceeia că domnul Sakașvili va face- niște schimbări radicale. Este foarte posibil să nu reușească nici el, deci cea mai mare parte din populație nu ocupă nici poziția ceea, nici poziția asta... Adică stau în poziția „să vedem ce o să iasă”. E clar că este o poziție nepotrivită, dar asta este realitatea.

O.B.: Aș vrea să confirm că poziția asta este făcută de o perioadă de ani, fiincă oamenii au pierdut încrederea în reformele care trebuie făcute. Este speranță și dorință, dar încrederea este pierdută. Oamenii au avut idei, dar au fost tot timpul asuprite, închise...Și oamenii s-au închis și ei. Nu știu ce să aștepte de la societate, ce va fi, unde ne vom duce. E un blocaj al emoțiilor negative.

Rep.: Poate că este și amprenta războiului civil. De fapt, Ucraina nu vorbește de război civil, ci de terorism...

O.B.: E zonă de conflict, o agresie asupra țării noastre. Nu știi ce să spui când vezi că la câteva sute de kilometri este zonă de război...

Rep.: Anatol Popescu, președintele Asociației Basarabia a pus problema renunțării la teza stalinistă privind moldovenismul. A avut efect scrisoarea sa adresată inclusiv președintelui Poroșenko?

P.Ș.: Am știut de această comunicare, colaborăm cu dl. Popescu, românismul trebuie afirmat, dar cum orice inițiativă este pedepsibilă, toți se gândesc că nu le trebuie inițiativă, că mâine o să primească la ceafă...Și stau și așteaptă. Nu e o poziție rea, e răufăcătoare, și puținii care acționează, cum este Anatol Popescu, cum este Nicolae Moșu, cum este familia Pinteac din raionul Sărata, cum sînt domnii Iordăchescu, de la Camâșovka, regimul nu a putut să-i dovedească. Chiar dacă au fost destule mecanisme de presare. Vin însă tinerii cu idei de schimbare, avem speranța în niște schimbări. De aceia dl. guvernator este primit cu uraaa de populație. Sakașvili spune că zona Basarabiei este uitată. Dar este o zonă cu o perspectivă extraordinar de bună. Vrea să facă drumul Reni-Odesa, care poate să unească Odesa cu Bucureștiul. Ar fi un profit extraordinar de mare al regiunii. Al doilea punct ar fi bacul Orlovka –Isaccea, de care se vorbește de atâta amar de ani...

Rep.: Se aude că Sakașvili va veni la Galați, invitat de Primarul de Galați?

P.Ș.: Este o veste extraordinară. Dar depinde cu cine vine. Ha, ha! Spun asta că până acum aveau reprezentare doar comunitățile de „moldoveni”. Este pericolul ca în echipa lui Sakașvili să intre aceleași persoane, și atunci e vai de capul nostru. E același domn Fetescu, dar și alții, care toacă aceleași texte de 20 de ani, scoase de la naftalina ...comunismului. Dacă în echipa lui Sakașvili intră însă dl. Popescu, sperăm că ceva poate să se schimbe.

Adauga comentariu


Security code
Refresh