profcompass.com
profcompass.com
europebanking.net
europebanking.net
Aboneaza-te la newsletter

Administrația locală din Cernăuți ocupată de protestatari


 
În jur de 500  de bucovineni au luat cu asalt administrația locală sau cum i se mai zice prin zonă „Casa leilor”.  Mitingul antiguvernamental s-a început de dimineață pașnic, iar la violență s-a ajuns în momentul în care  aceștia au vrut să intre în incinta administrației locale și nu li s-a permis, iar protestatarii au început să lovească în uși și ferestre.

 

 

Cred că Dumnezeu vrea să-i ieie la el pe oamenii buni prea devreme

Laureat al Festivalului de poezie Grigore Hagiu, poetul Ion Bâcu povestește despre mirările și hotărârile unui român uitat în Bugeacul din Ucraina de Sud

 

Reporter: Românii răspândiți în trei țări la Dunărea de Jos se văd azi la Tg Bujor, la Festivalul de poezie Grigore Hagiu.

Ion Bâcu: Sunt onorat că am fost invitat la Festivalul Grigore Hagiu, după 13 ani de când am câștigat Marele Premiu al Festivalului. Am înțeles acum ceva esențial, de care mi-a amintit din nou poetul Sterian Vicol. A spus-o cândva Grigore Hagiu-viața are miros! E plăcută, e frumoasă, completez și eu-sufletul n-are riduri! Când scrii o poezie, nu studiezi, nu aprofundezi, poezia este un colț, un unghi neumbrit de cineva, și cei de aici și premiul lor mi-au dat imboldul să scot versul la inveală.

Rep.: Am reținut o imagine sclipitoare din ce ați recitat-amintirile vă latră.

I.B.: Ha, ha! Amintirile mă latră și tresar la multe lucruri. Unul dintre acestea este atunci când dispar din viața noastră, brusc, oameni de cultură și mai ales când dispar poeții. Ei ar putea să ne lase foarte mult, dar se despart de viață foarte devreme...Cred că Dumnezeu vrea să-i ieie la el pe oamenii buni prea devreme.

 

Gheorghe Sion efectuează o călătorie la Ismail alături de Mihail Kogălniceanu

 Mihail Kogălniceanu, colonel şi mare vornic al Moldovei, pleacă împreună cu Gheorghe Sion, în vara anului 1857, mai precis în luna iunie.

Ruta parcursă lungă de 17 poşte între Iaşi şi Ismail este următoarea: Iaşi-moşia R….a lui Mihail Kogălniceanu, distanţă parcursă în 6 ore, moşie unde apoi rămâne vreme de câteva zile.

Drumul urmează apoi spre Movila Răbâei, trece Prutul mai jos de aceasta la Cotu Morii, noul punct de graniţă al Moldovei cu imperiul ţarist în urma Tratatului de la Paris şi delimitării frontierei din vara-iarna anului 1856 şi de la Cotu Morii la Leova, drum de 6 ore.

De aici ajung la Cahul şi Vulcăneşti, de acolo după 2 ore la Bolgrad, iar din ultima localitate la ţinta finală a călătoriei, la Ismail.

Uite, a fost aici dna ajutoare de Primar din Ismail, pe dânsa trebuia întrebat aceste lucruri...

Prorectorul pentru Științe și Relații Internaționale al Universității Umaniste de la Ismail, Tatiana Savoșkina, face integrare europeană, dar pe o arie restrânsă

 

Reporter: Dna Prorector, am vrea să transmitem un mesaj- viziune de la Ismail privind relațiile internaționale în contextul marii circulații europene a ideilor.

Tatiana Savoșkina: Să vorbesc despre Conferința universităților europene de la Ismail?

Rep.: Da, și despre conferință, ca parte a acestei deschideri europene cu transparențe diferite.

T.S.: Universitatea noastră face parte din sistemul colaborărilor din euroregiuni, și în special din Euroregiunea Dunărea de Jos. Urmărim cursul politicii ucrainene de integrare în Europa, prin colaborarea cu universitățile de pe cursul Dunării, în domeniul învățământului, științei, culturii.Această conferință care a unit universități de pe cursul Dunării are ca scop nu numai cercetare și schimb de experiențe științifice, dar și pentru a deschide noi direcții de cooperare. Ne preocupă în mod special proiectele prin care putem să facem integrarea noastră în Europa. Vrem să beneficiem de finanțările europene.

 

Gheorghe Sion cel neasemuit

 

 

   Poetul Gheorghe (Iorgu) Sion, fiul serdarului Ioniţa Sion şi a Frosei Schina s-a născut într-o căruţă în apropierea vămii vechi de la Mamorniţa în ziua de 22 Mai 1822.

   Învaţă carte cu „gospodin Arseni” după invazia rusească de la 1828-1829, ruseşte şi franţuzeşte, apoi cu Dumitraki Logadi, dascăl grec venit de la Constantinopol, greceşte şi franţuzeşte. Tatăl său intenţiona să-l facă să ajungă mitropolit şi doar la intervenţia mamei sale îl scapă de călugaria ce-l aştepta şi ajunge cu aceasta la Bucureşti în vara anului 1837 la fraţii ei, Eustaţiu şi Alecu Schina, avocaţi de renume.

   Eustaţiu Schina avea o pasiune deosebită, cânta la tambură – un fel de mandolină cu gâtul foarte lung şi coardele de metal – interpretînd manele turceşti – cântece ce exprimă tristeţea, amorul şi melancolia – fiind singurul din Bucureşti care mai cunoştea muzica orientala profană şi religioasă în acei ani, alături de Anton Pan, cunoscutul compozitor de cântece de lume cu care era prieten.

   Urmează şcoala la Sfântul Sava unde i-a avut ca profesori pe C.Aristia la franceză şi greacă, astronomul Genilie la geografie şi cosmografie, Ioniţă Popp la gramatică şi sintaxă, Valenstein la desen.

Din păcate studiul sau durează doar 2 ani, fiindcă în 1839 se întoarce la Iasi, ocupându-se de educaţia surorilor sale, adică să le înveţe să scrie şi să citească.

Autoritățile din Ismail împiedică omagierea compozitorului Gavriil Musicescu în orașul lui natal

Asociația “Basarabia” din regiunea Odesa trage un semnal de alarmă în legătură cu împiedicarea desfășurării concertului de comemorare a 110 ani de la moartea compozitorului român Gavriil Musicescu de către autoritățile din Ismail, orașul natal al muzicologului, născut la 20 martie 1847 și decedat la 21 decembrie 1903, la Iași.

În Ucraina se lucrează cu ideea că statul român este principalul inamic al românilor basarabeni și bucovineni

ucrainiei

Dumitru Rusu, Tatiana Coretskaia și Mirela Amarie transmit mesajele studenților veniți la Galați din Basarabia Republicii Moldova, din Bugeacul Dunării de Jos și din Cernăuții Bucovinei

 Reporter: 5000 de studenți basarabeni învață în România pe burse acordate de statul român. E bine sau încă e prea puțin?

Dumitru Rusu:Basarabeni sau bucovineni-tot români suntem! E și greu, e și ușor, studenții bucovineni și basarabeni se simt ca acasă în România. Mai greu este să fii catalogat ca român, și în Moldova și în Ucraina, deoarece ideologia veche comunistă le lipește eticheta de dezinformatori în ce privește trecutul istoric și de susținători ai identității de moldovean în rândul basarabenilor și bucovinenilor.Este o oportunitate pentru studenții care vin să studieze și să performeze, și apoi să meargă acasă și să schimbe ceva acolo.Este și sensul absolut pentru care s-au dat aceste burse, din anii 90 și până acum. Este o investiție majoră pe care a făcut-o statul român în ceilalți români din jurul României. România cred că este singurul stat înconjurat de români. Acești tineri, întorcându-se acasă, pot oarecum să